Rareș Bogdan a declarat luni seară că România poate depune PNRR pe „29, în această lună – practic, până pe 1 iunie, el trebuie depus, 29 este ultima zi în care se poate trimite”.
Europarlamentarul a amintit că „până acum, au trimis 14 țări. Unele din ele, și chiar dintre cele care au trimis, au cerut completări. Ce este foarte important este că acest plan este un adevărat Plan Marshall pentru România. Niciodată România, în istoria ei, nu a primit 30 de miliarde, mai precis 29,2 miliarde de euro, într-o formulă extrem de clară, pe care românii trebuie s-o știe ca să înțeleagă de ce e importantă apartenența noastră la UE”.
„Cel mai important lucru, 14,5 miliarde din acești bani sunt bani nerambursabili, deci sunt granturi, iar celelalte 14,7 miliarde sunt bani pe care România îi ia cu o dobândă, fiți foarte atenți, de 0,5%, este cu 0,3 mai mult decât ia Comisia”, a mai spus eurodeputatul PNL, luni seară la un post TV.
Până în prezent, peste jumătate din statele din UE au depus PNRR. România este de la începutul acestei săptămâni, la Bruxelles, prin ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, urmând ca marți să ajungă și premierul Florin Cîțu, apoi și ministrul Investițiilor Cristian Ghinea, pentru a negocia cu forul comunitar. Miercuri, 12 mai, „este o zi plină la Bruxelles, în care, practic, reprezentanții României se vor întâlni cu principalii comisari și vor discuta subiectele legate de energie, pentru că, la fel, România are peste 40% din comunități nelegate la rețelele de gaze. Aceeași problemă o avem cu irigațiile”, a anunțat Rareș Bogdan, luni seară.
Anunțul lui Rareș Bogdan contrazice ce a transmis Cristian Ghinea chiar la sfîrșitul lunii trecute. Ministrul Investițiilor a anunţat, la 26 aprilie, că România va depune Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) pe 31 mai. Anunțul a venit după o ședință cu președintele Klaus Iohannis, prim-ministrul Florin Cîțu și liderii coaliției, Ludovic Orban, Dan Barna și Kelemen Hunor.
Portugalia a fost primul stat din UE care și-a transmis PNRR la 22 aprilie. Au urmat Germania și Grecia la 28 aprilie, Franța și Slovacia la 29 aprilie și Danemarca, Letonia, Luxemburg și Spania, la 30 aprilie, iar Austria, Belgia, Italia și Slovenia pe 1 mai și Polonia pe 3 mai.
CE prevede PNRR propus de Românie la Bruxelles
Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) a fost lansat în dezbatere publică la 19 martie și are la bază cei 6 piloni principali conveniți de Parlamentul European și de Consiliul UE pe care sunt alocate bugetele sectoriale. PNRR cuprinde 30 de componente subsumate celor 6 piloni: Tranziția spre o economie verde; Transformarea digitală; Creșterea economică inteligentă, sustenabilă și incluzivă; Coeziunea socială și teritorială; Sănătate și reziliență instituțională; Copii, tineri, educație și competențe.
Reformele și proiectele de investiții publice cuprinse în PNRR trebuie contractate până în 2023 și puse în aplicare până în 2026 pentru a putea accesa cele 29,2 miliarde de euro de care România va putea beneficia din Mecanismul de redresare și reziliență de 672,5 miliarde de euro pus la bătaie de Comisia Europeană pentru revenirea post-COVID-19.
România a modificat mai multe părți din PNRR, pentru că a propus inițial o alocare mai mare, de aproape 42 de miliarde de euro, pentru proiectele destinate redresării economice, transformării verde și investițiilor în sănătate, educație și infrastructură.
Una din modificări a fost și reducerea de la Educație, domeniu ce va pierde 400 de milioane de euro din bugetul de negociere pentru PNRR. Bugetul ce va fi negociat cu oficialii Comisiei Europene, pentru programul "România Educată", va fi de 3,7 miliarde euro.
