Datele apar în cel mai recent raport privind starea de sanatate realizat de Comisia Europeana, care a publicat, joi, rapoartele ce descriu profilul sistemelor de sanatate din 30 de tari.
Finanțarea cheltuielilor în domeniul sănătății. Subfinanțarea sistemului de sănătate.
Cheltuielile in ceea ce priveste sanatatea au atins un nivel minim istoric si sunt mult sub nivelul celor din oricare alta tara din UE, atat pe cap de locuitor, cat si ca procent din PIB (5,2 % din PIB in 2017 fata de media UE de 9,8 %).
Cea mai mare parte a cheltuielilor din domeniul sănătății este finanțată din fonduri publice (79 %), însă cota cheltuielilor suportate „din buzunar” (aproximativ 20 %) poate fi substanțială, în special pentru categoriile vulnerabile. Cea mai mare parte a cheltuielilor „din buzunar” se referă la produsele farmaceutice. Pe lângă costuri, distribuția inegală a serviciilor medicale și a lucrătorilor din domeniul sănătății ridică obstacole în calea accesului la îngrijire medicală, în special pentru cei care locuiesc în zonele rurale, transmite Comisia Europeană.
Subfinantarea sistemului submineaza capacitatea Romaniei de a raspunde nevoilor actuale ale populatiei.
Cheltuielile, limitate, sunt directionate catre spitale si asistenta medicala acordata in spitale. Astfel se explica faptul ca asistenta primara si comunitara sunt in continuare subdezvoltate. Ineficienta serviciilor de sanatate, inclusiv oferta excedentara de paturi de spital, subdezvoltarea chirurgiei ambulatorii si integrarea deficitara a serviciilor de asistenta accentueaza aceasta situatie.
„Lacunele actuale în ceea ce privește acoperirea demografică pe care o au asigurările sociale de sănătate lasă, de asemenea, anumite grupuri expuse, cum ar fi persoanele fără carte de identitate (cu impact disproporționat asupra populației rome), persoanele fără venituri care nu sunt înregistrate în sistemul de prestații sociale sau cele din economia informală care nu își declară veniturile”, se mai arată în document.
„Ineficiența serviciilor de sănătate, inclusiv oferta excedentară de paturi de spital, subdezvoltarea chirurgiei ambulatorii și integrarea deficitară a serviciilor de asistență accentuează această situație”, mai atrag atenția autorii raportului.
Forța de muncă în sănătate
Deficitul de forță de muncă în domeniul sănătății rămâne critic, numărul de medici și de asistente medicale fiind printre cele mai scăzute din Europa, atrage atenția Comisia. „Nu există o evaluare sistematică a performanțelor și, în general, nu există transparență. S-au făcut schimbări frecvente la în structurile de conducere, cu peste 12 miniștri ai sănătății în zece ani, precum și schimbări frecvente de management la Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Toate acestea subminează stabilitatea, coordonarea și progresul reformelor”, se mai spune în raport.
Speranța de viață în România, printre cele mai scăzute din UE
Speranța de viață în România este printre cele mai scăzute din UE și, deși a crescut din 2000, rămâne cu aproape șase ani sub media UE, mai transmite Comisia.
„Mortalitatea evitabilă ridicată și numărul mare de decese din cauze care pot fi tratate indică faptul că trebuie îmbunătățit modul de abordare a factorilor de risc și că ar trebui sporită eficacitatea serviciilor de asistență medicală. Speranța de viață la naștere variază substanțial în funcție de gen și de educație. De exemplu, bărbații cu cel mai înalt nivel de educație trăiesc cu zece ani mai mult decât cei cu cel mai mic nivel de educație”, se arată în raport.
Potrivit Comisiei, factorii de risc comportamentali, precum alimentația nepotrivită și lipsa activității fizice, reprezintă o amenințare la adresa sanătății populației.
Uniunea subliniază că rata obezității în rândul copiilor este în creștere, dar și că rata fumatului și a consumului excesiv de alcool este la un nivel ridicat.
Factorii de risc comportamentali sunt larg raspanditi si constituie o amenintare grava la adresa sanatatii populatiei. Alimentatia deficitara si lipsa activitatii fizice reprezinta o preocupare majora. Desi rata obezitatii la adulti este printre cele mai scazute din UE, cea in randul copiilor a crescut semnificativ in ultimii ani. Peste 30% dintre barbati (si numai 8% dintre femei) fumeaza, iar fumatul regulat in randul adolescentilor este, de asemenea, la un nivel ridicat.
Si consumul de alcool este ridicat: 50% dintre barbati consuma excesiv alcool, in mod regulat. Nu au existat initiative recente privind consumul de alcool si ramane de vazut daca noua legislatie privind consumul de tutun, introdusa in 2016, va fi eficienta.
