România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte investiţia în educaţie, se arată într-un studiu făcut public luni de UNICEF România, care mai menţionează că, dacă până în 2025 suma din buget alocată acestui domeniu va fi mai mică de 6% din PIB, ţara va pierde între 12 şi 17 miliarde de euro între 2015 şi 2025, potrivit Agerpres.
Studiul 'Costurile investiţiei insuficiente în educaţie în România' corelează sumele alocate de la bugetul de stat din acest domeniu cu evoluţia economică a ţării. Ampla cercetare a fost realizată prin comparaţie cu situaţiile din Letonia şi Ungaria, ţări considerate de către cercetători ca fiind apropiate de contextul României.
Potrivit experţilor, pentru rezultate optime investiţiile în educaţie ar trebui făcute la nivelul celor mai mici clase, pentru copii cu vârste de 3-4 ani. De asemenea, potrivit aceluiaşi studiu, impactul cel mai important în ceea ce priveşte investiţia în educaţie este înregistrat în rândul categoriilor defavorizate.
'Credem cu ardoare că este necesară creşterea progresivă a investiţiei în educaţie până la 6% din PIB, cum este stabilit în Legea Educaţiei din 2011 (...) Prin urmare, în ultimele luni, cu ajutorul unor experţi internaţionali şi naţionali şi prin consultări strânse cu Ministerul Educaţiei Naţionale şi Banca Mondială, am căutat argumente financiare', a declarat reprezentantul UNICEF în România Sandie Blanchet.
Potrivit studiului, 'dacă România va menţine nivelul investiţiei în educaţie atât de scăzut, va pierde între 12 şi 17 miliarde de euro între 2015 şi 2025'. În prezent, bugetul Educaţiei este aproximativ 3,4% din PIB.
Una din recomandările experţilor, în urma studiului, este ca investiţiile să fie incluse într-o strategie pe termen lung şi să vizeze într-o mai mare măsură categoriile defavorizate - copii din mediul rural, copii cu dizabilităţi sau populaţia romă.
Studiul a fost realizat atât la nivel micro - fiind luată în considerare corelarea dintre educaţie, bugetul gospodăriei, forţa de muncă şi condiţiile de viaţă - şi macro - fiind folosite diverse metode, pe date furnizate de Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei. Astfel, pentru România s-au luat în considerare două scenarii - scenariul A, în care investiţia în învăţământ, în România, ar rămâne cea din prezent, şi scenariul B - în care până în 2025 bugetul Educaţiei ar ajunge la 6% din PIB.
În scenariul A, rezultatele României la testele internaţionale de educaţie PISA vor rămâne la acelaşi nivel, şomajul nu va scădea, iar PIB-ul va creşte, în 2020, cu 1,9%, fiind într-o curbă descendentă.
În cazul scenariului B, România va atinge media de 500 de puncte la testele PISA iar PIB-ul va creşte cu 2,7% per capita. Potrivit experţilor, fiecare an de şcolarizare în plus reduce riscul de şomaj cu 8%, iar riscul de probleme de sănătate cu 8,2%. De asemenea, dacă părăsirea timpurie a şcolii scade cu 7,5%, PIB-ul va creşte cu 0,38%.
Ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, a declarat că de obicei 'bugetul educaţiei e privit ca un buget din care se cheltuiesc banii, când de fapt este un buget din care se investesc bani'.
Concluziile studiului au fost făcute publice în prezenţa ministrului Educaţiei, Remus Pricopie, a reprezentantului UNICEF în România, Sandie Blanchet, a lui Pierre Varly, expert internaţional, şi a lui Ciprian Fartuşnic, Director al Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei.
