În ceea ce priveşte bolnavii aflaţi în faze terminale oncologice, în penitenciare, numărul deceselor cu cauză oncologică a crescut de la 24, în 2014, la 41 în 2015, iar, de la începutul anului curent, din totalul de 38 decese, 15 sunt de natură oncologică, potrivit datelor Ministerului Justiţiei, scrie News.ro.
“O altă problemă o constituie bolnavii cu afecţiuni psihice, în număr de aproximativ 2.600 (218 dintre aceştia fiind diagnosticaţi cu afecţiuni psihice grave). Numărul persoanelor cu dizabilităţi, la sfârşitul anului 2015, era de 193”, se mai arată în raportul ministerului privind îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie.
Ministerul Justiţiei (MJ) precizează că posturile de specialitate medicală din sistemul penitenciar nu sunt complet ocupate, iar lipsa medicilor stomatologi din cadrul penitenciarelor este o altă problemă.
Planul de Acţiune Sectorial pentru Îmbunătăţirea Condiţiilor de Detenţie are în vedere măsuri de atragere şi menţinere a personalului medical în sistemul penitenciar. “În paralel se analizează următoarele măsuri: încheierea unor parteneriate în sistem plata cu ora sau voluntariat; încheierea de protocoale cu Ministerul Sănătăţii, cu colegii profesionale (medici, psihologi); crearea de centre terapeutice şi diseminarea bunelor practici existente în sistemul penitenciar”, se mai arată în planul de măsuri al ministerului.
Potrivit statisticii instituţiei, în 2015, 8.406 persoane private de libertate au prestat muncă, în regim de prestări servicii şi producţie bugetară (3.255) sau în interesul locului de deţinere şi regie proprie (5.151). Alte 56 de persoane private de libertate au prestat muncă pe bază de voluntariat şi în caz de calamitate. În total, procentul persoanelor private de libertate implicate în activităţi lucrative a fost de 29 la sută în anul 2015.
În examinarea măsurilor legislative, Ministerul Justiţiei are în vedere că adoptarea unei graţieri sau amnistii se adresează numai efectului, nu şi cauzelor supraaglomerării. În planul politicii penale, se identifică efecte cu privire la recidivă, iar experienţa altor state arată că astfel de măsuri sunt urmate de refacerea aglomerării pe termen scurt, mai arată MJ.
De exemplu, în Cehia, 24 la sută din persoanele care au beneficiat de legea graţierii colective în 2013 au recidivat. Măsurile de înlăturare a executării pedepsei au caracter excepţional şi trebuie să ţină seama de efectul pentru societate, fiind necesar un echilibru între actul de clemenţă şi nevoia de dreptate a societăţii, susţine MJ.
Ministerul Justiţiei a lansat, marţi, consultarea publică pentru reducerea supraaglomerării din penitenciare şi îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie, data limită până la care sunt aşteptate propuneri din partea cetăţenilor şi organizaţiilor neguvernamentale fiind 9 septembrie 2016.
Consultarea este susţinută de Ministerul Justiţiei şi printr-o serie de întâlniri regionale la Iaşi (6 septembrie), Timişoara (1 septembrie), Cluj (2 septembrie), Craiova (7 septembrie) şi Bucureşti (8 septembrie) cu parteneri instituţionali şi organizaţii neguvernamentale.
Toate contribuţiile vor fi publicate pe site-ul Ministerului Justiţiei, împreună cu un rezumat al contribuţiilor rezultat din procesarea şi analizarea contribuţiilor individuale, mai arată MJ.
