Întrebat de ce radarele nu au identificat dronele care ar fi căzut pe teritoriul României, Spînu a explicat: "Dronele de atac respective folosite de Federaţia Rusă în aceste atacuri atacă la înălţimi mici şi foarte mici, până în 100 de metri. Este un principiu de radiolocaţie, de fizică. Mijloacele radar la aceste înălţimi mici şi foarte mici obţin imaginea foarte greu, pentru că în aceste înălţimi există relief, există elemente de infrastructură, există vegetaţie, există chiar păsări, iar dronele au dimensiuni asemănătoare cu ale păsărilor. Deci, există foarte multe limitări tehnice pentru orice tip de raiolocator din lume, oricât de performant ar fi, iar noi dispunem de aparaturi de radiolocaţie de ultimă generaţie şi de înaltă performanţă", a spus purtătorul de cuvânt al MApN, citat de Agerpres.
Oficialul militar a adăugat că "niciun radar de oriunde din lume nu are posibilităţi de descoperire nelimitate".
Pregătiri intense la graniță: Armata Română face angajări pentru structura de elită
"Paleta de măsuri care să ducă la diminuarea riscurilor trebuie să includă şi include şi elemente de protecţie civilă şi un management al riscurilor din zona urgenţelor civile, astfel încât să fim siguri, atât cât se poate cu un război atât de violent la graniţe, că cetăţenii noştri sunt protejaţi prin toate măsurile care pot fi luate", a declarat purtătorul de cuvânt al MApN.
Echipajul unui elicopter IAR 330 Puma al Forţelor Aeriene Române, din Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, a identificat miercuri, în jurul orei 11,30, în zona localităţilor Nufărul şi Victoria din judeţul Tulcea, fragmente care ar fi putut proveni de la o dronă, dispersate pe o suprafaţă de câteva zeci de metri, a anunţat, miercuri, Ministerul Apărării Naţionale.
Conform procedurilor, un alt elicopter al Forţelor Aeriene Române, din Baza 90 Transport Aerian de la Otopeni, a fost trimis în zonă cu o echipă specializată la bord, pentru a efectua cercetări preliminare în teren şi ridicarea de probe pentru efectuarea expertizărilor.
