“Vă dau un singur exemplu de absurditate a noii ordonanțe: mijloacele de transport care au folosit la săvârșirea contravenției vor fi confiscate. Prin urmare, in speta garniturii de tren de 38 vagoane “interceptata” in vama la Brasov, după ce a confiscat masa lemnoasă importată cu documente legale din Ucraina, autoritățile ar fi trebuit să confiște și trenul !”, a detaliat acesta.
Totodată, Nostra Silva va contesta în instanță cifra de 8,8 milioane mc de lemn tăiat ilegal, cifră vehiculata ca fiind furnizată de Inventarul Forestier National, dar care nu există în acest studiu!
“Dacă am avea 8,8 milioane mc tăieri ilegale, cum este posibil ca administrația silvică cu peste 20.000 angajați, să identifice în pădure prejudicii de doar 100.000 mc anual, iar toate controalele și sesizările populației la 112 și prin Inspectorul pădurii să conducă la confiscări de sub 30 000 mc anual ?", se întreabă retoric Tobescu.
În cazul în care această cifră va fi considerată de o instanță ca fiind falsă, implicit se anulează situația excepțională și de urgență invocata de Ministerul Mediului pentru emiterea actului normativ amintit.
“Este o cale mai grea prin care putem însă scoate din circulația publică această cifră neadevărată privind tăierile ilegale. Putem cere prejudicii pentru afectarea imaginii sectorului prin aceasta informație falsă vehiculată de autorități și putem desființa argumentația Guvernului privind starea exceptională”, explică Tobescu demersul Federației.
Totodată acesta atrage atenția asupra unei alte anomalii: primii care au interes să nu se taie illegal material lemnos din pădurile lor sunt proprietarii de păduri, totuși întreaga legislație silvică exclude proprietarul de pădure din administrarea pădurilor.
Ce ar trebui, pe scurt, să facă statul pentru a rezolva în mod real tăierile ilegale, Tobescu livrează câteva soluții: dezvoltarea de sisteme de bune practici care să garanteze că lemnul tăiat ilegal nu este pus in piață - sarcină ce revine primului operator, Romsilva, administratorul silvic, asumarea legalității și trasabilitatii plasarii lemnului pe piata care la fel revine primului operator și firmelor de exploatare; apoi, în aval, firmele din prelucrarea lemnului, până la cele de mobila trebuie să nu recepționeze masa lemnoasă fără proveniență și să înregistreze corect documentele de proveniență. Sistemul Sumal- Radarul padurilor si-a dovedit eficienta in 2015, taierile ilegale au scazut cu cel putin 50 %, devenind un fenomen sub control . Sunt necesare doar reglaje fine si eficientizarea institutiilor cu atributii de control.
În prezent, controlul este subiectiv, vizează doar anumite firme, ceea ce permite traficul de influență și mai ales corupția. ”Aceasta este una dintre principalele explicații ale ineficienței acțiunilor de control”, mai atrage atenția vicepreședintele Nostra Silva.
Un alt loc unde autoritățile nu se uită este consumul de lemne pentru încălzire. Conform datelor din Raportul furnizat de Institutul National de Statistică, 3,5 milioane locuințe se încălzesc cu biomasă, consumul total fiind de 19,5 milioane tone. Din acest total, biomasa forestieră reprezintă peste 90%. Biomasa legal exploatată care ajunge la dispoziția populației este de maxim 10-11 milioane mc. Diferența uriasa intre consumul estimat al populatiei , pentru incalzire, si lemnul de foc cu provenienta legala, explica de ce piața lemnului de foc este principala piata a lemnului taiat ilegal.
“Aceasta este adevarata piață a lemnului tăiat ilegal. O piață uriașă care funcționează cu “rețele de distribuție locale”, lanțuri scurte de aprovizionare de la pădure până la consumator, cu complicități locale”, explică Tobescu, precizând că prețul lemnului de foc legal exploatat este de 400-450 lei/mc, iar cel de pe piața neagră a samsarilor și cărăușilor locali este de 200-250 lei/mc.
Cronologia unei crize
În primăvară, Guvernul întârzie aproape 3 luni adoptarea unei modificări a Regulamentului de vânzare a masei lemnoase. Licitațiile Romsilva sunt blocate. Se creează o criză artificială de masă lemnoasă. Efectul? Prețuri foarte mari și lipsa resursei. Când se reiau licitațiile, firmele licitează cu orice preț pentru a-și putea relua activitatea.
În primăvară-vară, toate instituțiile de control anunță triumfalist amenzi și valuri de controale pentru a combate tăierile ilegale. Acestea devin o temă de imagine, iar în teren, efectul este acela că exploatarea legală a lemnului este și mai mult inhibată.
În august, intervine și Premierul Cioloș. Anunță măsuri și mai dure, ba chiar indică faptul că tăierile ilegale de pădure sunt o problemă de siguranță națională, pentru rezolvarea căreia trebuie acționat "pe mai multe fronturi". Pe aceeași linie, Ministerul de Interne anunță că va face prioritatea numărul 1 din combaterea "criminalitatii in domeniul silvic".
În august, ministrul mediului Cristina Pașca Palmer anunță că Guvernul își asumă prin ordonanță de urgență modificarea legii contravențiilor silvice.
Tot în august, Federația Nostra Silva trimite autorităților o scrisoare prin care atrage atenția că, judecând pe cifre, controalele sunt greșit orientate, iar tema tăierilor ilegale așa cum este acum pusă este una falsă. Federația solicita Guvernului să nu mai vehiculeze volumul de 8,8 milioane mc drept tăieri ilegale pentru că nu este o cifră adevărată.
“Am solicitat Guvernului să pună în dezbatere pachetul de măsuri pentru combaterea tăierilor ilegale. Nu am primit nici un răspuns”, spune Tobescu.
În 12 septembrie, aceeași Federație a livrat autorităților o nouă analiză privind eficiența controlului tăierilor ilegale, concluzia fiind că verificările sunt complet greșit orientate catre industria prelucrarii lemnului și nu au nici o legătură cu combaterea tăierilor ilegale
Abia în 23 septembrie, a venit și un răspuns de la Cancelaria premierului în care se spune doar că informațiile legate de contravenții furnizate de Federație trebuie "atent analizate".
Aceasta insiruire de evenimente din ultimul an a condus la o criza complexa a acestei intregi ramuri economice:
- o criza a lemnului de foc pentru populatie, datorita scaderii volumului exploatat.
- o criza de resursa si de preturi excesive ale resursei pentru industria lemnului, datorita blocajului sectorului de exploatare a lemnului, afectat de suprareglementare si supracontrol.
-o criza de imagine a industriei lemnului din Romania, care afecteaza accesul pe pietele externe, sensibile la tema provenientei ilegale a masei lemnoase !
