Liberalii au anunțat că au cerut deja respingerea în regim de urgență a proiectului, prin liderul de grup al deputaților Florin Roman.
„Este o nouă dovadă a înțelegerii dintre PSD și UDMR, după adoptarea tacită la Camera Deputatilor a proiectului de lege privind Autonomia Ținutului Secuiesc! La Senat, în comisii, proiectul UDMR a fost susținut și votat de senatorii PSD, semn că de aceasta dată, acordul PSD a fost unul la vedere, de susținere pentru proiectul UDMR. Acesta reprezintă practic un nou Cod Administrativ, rescris în varianta UDMR și susținut prin vot de PSD, o nouă dovadă clară că adoptarea tacită a proiectului de lege privind Autonomia Ținutului Secuiesc nu a fost un simplu accident”, spune Florin Roman.
La rândul lor, social-democrații, prin președintele interimar al Senatului, Robert Cazanciuc, au transmis deja că vor respinge proiectul. Cazanciuc a spus că nu există o întelegere cu UDMR pe acest proiect de lege pentru că inițiativa se suprapune cu textul Codului Administrativ care este în vigoare.
„Camera Deputaţilor va constata, săptămâna viitoare, paralelism cu textul Codului Administrativ în vigoare şi va respinge iniţiativa legislativă potrivit căreia autorităţile locale sunt obligate să folosească limba unei minorităţi în localităţile în care aceasta are 20% din populaţie”, a afirmat duminică, 3 mai, preşedintele interimar al Senatului, într-o postare pe Facebook. El a adăugat că a cerut, pe acest subiect, informaţii şi de la un reprezentant UDMR şi a redat dialogul purtat cu acesta. Senatorul a spus că din discuție a aflat că există un text în Codul Administrativ identic cu cel din proiect. În final, Cazanciuc a anunțat că deputații vor respinge iniţiativa legislativă.
Codul Administrativ propus de UDMR intră în dezbaterea Camerei Deputaților, marți, 6 mai, cu raport de respingere
Conducerea Camerei Deputaților a decis luni să introducă, în regim de urgență, dezbaterea inițiativei legislative a UDMR pe ordinea de zi a plenului. Este vorba de proiectul de lege care prevede utilizarea limbii maghiare în administrația locală dar și arborarea steagului secuiesc pe clădirile publice.
Proiectul depus la Senat de la sfârșitul lunii octombrie anul trecut, a fost înregistrast pentru dezbatere la 17 februarie, apoi a fost adoptat tacit la o lună și urma să intre in circuitul normal al dezbaterii în Camera Deputaților. La Senat, proiectul de lege a primit două avize favorabile dar fără un raport final pentru dezbaterea în plen, potrivit traseului legislativ detaliat pe pagina Parlamentului.
Proiectul de lege inițiat de toți cei 30 de parlamentari ai UDMR, prin care ar urma să fie introdusă obligativitatea folosirii limbii maghiare de autorităţile locale din Transilvania a trecut tacit de Senat pe 8 aprilie 2020, în plină epidemie de coronavirus. Anterior, proiectul a primit, pe 3 martie, aviz favorabil de la Comisia pentru drepturile omului din Senat, condusă de un senator UDMR, și, pe 30 martie, de la Comisia juridică și disciplină, condusă de senatorul PSD Șerban Nicolae.
Prevederile prin care se impune obligativitatea folosirii limbii maghiare în anumite regiuni din Ardeal
Modificările la care se face referire sunt cuprinse în art. 94 al proiectului de lege de modificare a codului administrativ:
„Art. 94. – Folosirea limbii minorităţilor naţionale
(1) În unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, în care cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, autorităţile administraţiei publice locale, instituţiile publice aflate în subordinea acestora, organismele prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes local sau judeţean, precum şi prefecturile, serviciile publice deconcentrate, au obligaţia să asigure în raporturile cu aceştia, folosirea limbii minorităţii naţionale respective, în conformitate cu prevederile Constituţiei, ale prezentului Cod şi ale tratatelor internaţionale la care România este parte.
(2) Autorităţile şi instituţiile publice, precum şi celelalte entităţi juridice prevăzute la alin. (1), prin hotărârea organelor lor deliberative sau după caz, organelor de conducere pot decide asigurarea folosirii limbii minorităţilor naţionale în unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale nu ating ponderea prevăzută la alin. (1).
(3) Autoritățile administrației publice locale, instituțiile publice aflate în subordinea acestora, organismele prestatoare de servicii publice și de utilitate publică de interes local sau județean prevăzute la alin. (1), prin hotărârea organelor lor deliberative sau după caz, organelor de conducere pot adopta și folosi, alături de însemnele oficiale ale României și alte însemne, simboluri care să exprime identitatea etnică, istorică, culturală și economică a cetățenilor aparținând minorității naționale, locuitori ai unității administrativ-teritoriale în cauză”.
