Jandarmeria a prezentat la o întâlnire cu societatea civilă o serie de modificări a Legii manifestațiilor publice, care fusese adoptată în 1991, asumate ca puncte de vedere, dar care, în cazul în care ar fi adoptate de Guvern și ar fi aprobate în Parlament, ar duce la interzicerea multor proteste.
Mai mult, potrivit unei analize Europa Liberă, mitinguri uriașe precum cele din februarie 2017, împotriva OUG 13, sau cel al diasporei, din 10 august 2018, încheiat cu violențe, n-ar fi fost posibile dacă s-ar fi aplicat reglementările inițiate acum de Jandarmerie.
În cazul propunerii ca „inițierea sau organizarea unei lovituri de stat sau o acțiune contrară siguranţei naţionale și ordinii constituționale” să fie interzise, nu se precizează ce autoritate, menționată în lege, stabilește natura unor astfel de manifestări.
Aceeași problemă se manifestă și în cazul situațiilor de „defăimare a țării și a națiunii”, precum și răspândirea ori prezentarea în public...a unor fapte/acțiuni privitoare la România ori la naţiunea română, de natură să aducă atingere autorităţii şi prestigiului acestora”.
Purtătorul de cuvânt al Jandarmeriei, Sorin Despina, a declarat, pentru Europa Liberă, că explicațiile pentru reglementările propuse de Jandarmerie vor veni într-un comunicat, însă a subliniat că propunerile nu sunt asumate și de Ministerul de Interne.
Alte propuneri care au generat critici se referă direct la setul de condițiile generale obligatorii în cazul unui protest.
Astfel, dacă este vorba de o manifestație spontană, aceasta este admisă doar dacă se petrece la 12 ore distanță de producerea unui incident/eveniment. Mai mult, un protest nu se poate relua de mai mult de trei zile consecutive, iar manifestanții nu au voie să-și acopere fața.
Propunerile au fost criticate și de mediul politic. Surse liberale au afirmat că nici PNL, nici guvernul nu vor susține aceste modificări. USR a calificat proiectul o palmă dată democrației și conține prevederi vădit neconstituționale
