Cadrele didactice ar putea primi statutul unei autorităţi publice, astfel încât elevii sau părinţii care vor ameninţa sau agresa profesori să primească pedepse majorate. Măsurile sunt prevăzute într-un proiect de act normativ înregistrat săptămâna aceasta la Senat, care reglementează dreptul la securitate al personalului didactic.
Propunerea legislativă privind învestirea personalului didactic de predare, de conducere, de îndrumare şi de control cu exerciţiul autorităţii publice pe timpul şi în legatură cu îndeplinirea atribuţiilor de seviciu a fost înregistrată la Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, potrivit Avocatnet.ro.
Concret, prin proiectul de act normativ se doreşte instituirea unei protecţii sporite cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar, aflate în timpul şi în legătură cu îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, o protecţie similară funcţiilor de autoritate publică.
Potrivit propunerii legislative, persoanele care vor ameninţa, lovi sau săvârşi alte acte de violenţă împotriva cadrelor didactice vor primi o pedeapsă majorată cu o treime faţă de pedeapsa prevăzută de lege pentru acea infracţiune.
În prezent, fapta de a ameninţa o persoană, dacă este de natură să îi producă o stare de temere, se pedepseşte cu închisoare de la trei luni la un an sau cu amendă, conform sursei citate.
Propunerea legislativă înregistrată săptămâna aceasta la Senat, în calitate de primă Cameră, stabileşte că directorii unităţilor de învăţământ, precum şi alte persoane din conducere şcolii, care vor lua cunoştinţă de săvârşirea unei infracţiuni împotriva personalului didactic, sunt obligate să sesiseze imediat organul de urmărire penală şi să ia măsuri ca urmele infracţiunii să nu dispară.
De asemenea, procurorul se poate sesiza şi din oficiu, dacă află de săvârşirea unei astfel de infracţiuni din alte surse, şi nu de la conducerea instituţiei de învăţământ. În acest caz, procurorul va trebui să încheie şi un proces-verbal.
În susţinerea proiectului, iniţiatorii fac trimitere la perioada comunistă, când asemenea incidente erau "de neconceput"
Iniţiatorii propunerii legislative explică, în expunerea de motive anexată documentului, că respectul pe care elevii şi părinţii îl acordă profesorilor este din ce în ce mai scăzut, existând numeroase cazuri în care dascălii sunt agresaţi fizic sau verbal, iar unii dintre elevi chiar se laudă cu astfel de fapte.
"Conform unui studiu efectuat anii trecuţi pentru Ministerul Educaţiei, peste 70 de mii de profesori români au fost, cel puţin o dată, jigniţi, ameninţaţi sau chiar loviţi de către elevi sau părinţi. Studiul a fost făcut în 1.200 de şcoli, cu un număr total de 586.000 de elevi. Dintre acestia, 2.400 au recunoscut că şi-au insultat sau înjurat profesorii, iar aproape 200 au mărturisit, unii din ei cu mândrie, că au batut, cel puţin o dată, un cadru didactic”, scrie în documentul amintit.
De asemenea, iniţiatorii subliniază că un proces de predare şi învăţare de calitate se poate desfăşura doar într-un mediu de respect reciproc între profesori şi elevi, lucru care se întampla în perioada comunistă: "Până în 1989, adică în plin regim totalitar, asemenea incidente erau de neconceput, iar atunci când, totuşi, aşa ceva se intâmpla într-un oarecare colţ al ţării, urmările erau drastice pentru elevul în cauză. Până şi în anii negri ai dictaturii, dascălul era respectat, iar demnitatea lui era apărată", argumentează grupul de parlamentari care a lansat proiectul.
