Mere de soi, struguri albi şi negri de viţă nobilă, miere şi vinuri cu personalitate au încântat simţurile celor care au participat la evenimentul organizat de Ambasada Statelor Unite la Bucureşti cu sprijinul ministerelor Agriculturii din România şi din Republica Moldova.
"Avem prezentate fructe, mere de diferite soiuri, struguri, avem fructe uscate, miere de albine. Vinuri avem foarte apreciate atât în România cât şi în alte ţări.", spune Lilian Cipciriuc, reprezentant ACED.
Vinul, cea mai apreciată comoară a agriculturii de peste Prut, a devenit o metaforă a rezistenţei în faţa constrângerilor economice dictate de Moscova.
"Este un vin simbolic, e mai mult decât un produs enologic. E un vin manifest 05.53 05.57 care întruneşte libertatea a trei ţări, Ucraina, Georgia şi Rep Moldova. Noi am făcut un cupaj extraordinar din trei soiuri autohtone care cresc în aceste ţări.", spune Marcel Gr[jdieru - importator de vinuri moldoveneşti în România
Interzise pe piaţa rusă sub diverse pretexte cu substrat politic, produsele moldoveneşti îşi găsesc noi clienţi în Occident. România a devenit cel mai important partener comercial.
"Astăzi majoritatea exporturilor Rep Moldv au ca destinaţe ţările UE. Nu se putea ca Prod moldovenesti atat de mult apreciate in Rusia imediat sa devina nocive. Este evident ca a fost o decizie nejustificata dpdv comercial si economic a fost una politică.", spune IURIE RENIŢĂ- ambasadorul Republicii Moldova la Bucureşti.
Timid, dar sigur, produsele moldoveneşti pătrund şi pe piaţa americană. Însărcinatul cu afaceri al Ambasadei Statelor Unite la Bucureşti a promis sprijin pentru această schimbare de direcţie.
"Evident trebuie respectate anumite standarde. Colaborăm cu ţările exportatoare şi cu producătorii locali pentru a ne asigura că produsele lor pot fi comercializate, sunt căutate de consumatori şi că îndeplinesc necesităţile clienţilor.", spune Dean Thompson - însărcinatul cu afaceri al Ambasadei SUA la Bucureşti
Rusia a interzis importurile de vin din Republica Moldova în septembrie anul trecut. Au urmat apoi embargouri pe fructe, legume şi, mai recent, pe anumite produse din carne. Pierderile economice depăşesc, în estimări, 50 de milioane de euro.
