Cauza se afla pe rolul instanţei supreme, după ce au fost depuse mai multe plângeri împotriva deciziei de clasare.
În cazul în care plângerea va fi admisă, cercetările în dosarul Revoluţiei vor fi reluate.
Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a dispus clasarea cauzei la data de 14 octombrie 2015, motivând că pentru unele fapte există condamnări în alte cauze. Procurorii precizau printr-un comunicat de presă că "din cauza oboselii şi a stresului la Revoluţie s-au tras focuri de armă între militari, iar oameni din dispozitive militare, civile sau mixte au deschis "cu uşurinţă" focul spre imobile sau maşini care nu opreau la filtre".
Procurorii spun că în acest dosar s-au făcut cercetări cu privire la 709 oameni care au murit în timpul Revoluţiei, alţi 2.198 care au fost răniţi, dintre care 1.855 împuşcaţi, şi 924 reţinuţi.
Conform anchetatorilor, unii dintre cei vinovaţi de omor şi rănire prin împuşcare au fost trimişi în judecată şi condamnaţi, iar în unele cazuri "decesul a fost urmare a unui act suicidal (împuşcare, precipitare etc.), a manevrării imprudente a armamentului din dotare de către cel în cauză sau s-a datorat unor cauze patologice".
Anchetatorii mai susţin că, în principal, ”leziunile au fost urmare a unor agresiuni, dar există şi situaţii în care au fost provocate de accidente (de exemplu ruperea unor elemente din structura de rezistenţă a imobilelor avariate în contextul evenimentelor, activarea accidentală a unor dispozitive din sistemul de apărare al unităţilor militare)”, precum şi "situaţii în care unele persoane au suferit afecţiuni neuropsihice".
Faptele comise în decembrie 1989 au făcut, iniţial, obiectul a 4.544 de dosare penale. Dintre acestea, au fost trimise în judecată 112 dosare, cu 275 de inculpaţi, între care 25 de generali, 114 ofiţeri, 13 subofiţeri, 36 de militari în termen şi 87 de civili.