"Noi am ridicat problema reformei judiciare în sensul că micile parchete şi instanţe să nu mai fie aşa răspândite pe tot teritoriul ţării, pentru că acolo există riscul mai mare de a nu se dezvolta o cultura instituţională, un mediu strict professional (...) dar s-a preferat ca, în continuare, să nu se promoveze proiectul de lege privind desfiinţarea a 30-40 de unităţi teritoriale mici, din motive care ne scapă. A fost o decizie politică. Daca noi vom rămâne in continuare aşa, am atras atenţia că (...) vom risca mai departe să avem problem disciplinare cu oameni care sunt răspândiţi în mici colective asupra cărora controlul central este destul de slab.
Nu poţi să ştii în fiecare zi, dacă te afli într-un birou în Bucureşti, ce fac colegii din Piteşti, Ploieşti sau Satu Mare. Nu e posibil aşa ceva. Noi dacă vrem să prevenim (corupţia - n.r.), trebuie sa concentrăm pe aceste mici unităţi în unităţi de parchet mai mari, care să fie sub controlul unor magistraţi experimentaţ. Altfel, s-au văzut cazuri în care procurori sau judecători care se află la mare distanţă, în mci unităţi, într-un anume mediu, au fost tentaţi să comită fapte penale."
Procurorul general a explicat şi de de ce a durat o săptămână până să fie declanşate controale la nivelul Ministerului Public, de la momentul izbucniii scandalului înregistrărilor de la DNA Ploieşti.
"Noi nu ar trebui să reacţionăm emoţional şi sub imperiul emoţiei evenimentelor în curs. Le analizăm, vedem ce ar fi de făcut şi dacă ar fi măsuri care să prevină, să remedieze faptele şi apoi să prevină lucrurile care s-ar putea întâmpla. În momentul în care avem certitudinea că putem cere colegilor să ia nişte măsuri rezonabile şi logice, o facem fără ezitare.
Ca şi opinie persoanlă, dar şi profesională, Augustin Lazăr nu crede că scandalul înregistrăilor, lansat de fostul deputat Vlad Cosma are o bază temeinică: "Se urmăreşte o manipulare politică, publică, o manipulare care să creeze un sentiment de emoţie în public că justiţia nu este capabilă să îşi gestioneze propriile problem, că este necesar să intervină o altă autoritate, cum ar fi cea executivă, să-i regleze problemele, iar cel în cauză să beneficieze şi el de un bonus, în sensul de a fi absolvit de raăpundere, respectiv să fie privit ca fiind mai presus de lege, cee ce Constituţia interzice. Niciun cetăţean nu poate fi mai presus de lege.
