"Concluziile, reţinem, în mod evident, o situaţie de regres faţă de raportul din ianuarie 2017 şi aceasta, în principal, din cauza propunerilor privind legile justiţiei care au avut un impact negativ şi care au stârnit îngrijorarea. Cred că era uşor de anticipat această situaţie. Se recomandă în cadrul raportului să fie avute în vedere propunerile efectuate de magistraţi. Una privea numirea în funcţie a procurorilor şefi după un sistem transparent şi robust, sistem similar numirii preşedintelui ÎCCJ. În continuare se recomandă ca instuţiile statului român să lucreze împreună, să coopereze. (..) Faţă de raportul din ianuarie reprezintă un regres care ar putea determina reconsiderarea unor obiective considerate îndeplinite în raportul din ianuarie", a declarat Augustin Lazăr după prezentarea raportului.
Procurorul general al României a afirmat că principala îngrijorare reflectată în raport se referă la "impactul negativ" pe care legile justiţiei le-au avut atât în România, cât şi la nivel internaţional, menţionând că dacă am îndeplini obiectivele MCV, la sfârşitul anului 2018 monitorizarea s-ar putea încheia.
Pe de altă parte, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, susţine că raportul privind progresele înregistrate de România în cadrul MCV pune accentul pe confirmarea rezultatelor, aspect care nu figurează în textul recomandărilor din ianuarie 2017, adăugându-se, aşadar, cerinţe noi, acesta repetând că raportul conţine concluzii în favoarea României.
Potrivit celui mai nou raport, privind reforma judiciară şi combaterea corupţiei, în contextul Mecanismului de Cooperare şi de Verificare (MCV) instituit în 2007, când România a aderat la Uniunea Europeană, ţara noastră a "realizat progrese în privinţa unora dintre aceste recomandări; este vorba, în special, despre recomandarea de a institui un sistem pentru verificarea conflictelor de interese din domeniul achiziţiilor publice (PREVENT), care a fost pusă în aplicare în mod satisfăcător. Comisia constată, de asemenea, că s-au înregistrat progrese şi în privinţa altor recomandări, sub rezerva aplicării lor în practică. În acelaşi timp, Comisia constată că ritmul global al reformelor a stagnat în cursul anului 2017, ceea ce a dus la încetinirea punerii în aplicare a recomandărilor restante, cu riscul redeschiderii unor chestiuni care, în raportul din ianuarie 2017, au fost considerate închise. Provocările la adresa independenţei sistemului judiciar reprezintă o serioasă sursă de îngrijorare", se arată în raport.
Totodată, comisia nu poate încă să concluzioneze că obiectivele de referinţă ale MCV sunt, în acest moment, îndeplinite în mod satisfăcător, "deşi datorită progreselor înregistrate unele obiective se apropie de acest stadiu. Comisia rămâne de părere că, printr-o cooperare loială între instituţiile statului, printr-o orientare politică ferm ancorată în realizările trecutului şi prin respectarea independenţei sistemului judiciar, România va putea, în viitorul apropiat, să pună în aplicare recomandările restante şi, prin urmare, să îndeplinească în mod satisfăcător obiectivele de referinţă ale MCV".
