Premieră în justiţie de la intrarea în vigoare a noului cod penal. Judecătoria Buftea a decis arestarea la domiciliu a două persoane anchetate în dosare de şantaj şi de tăinuire. În plus, instanţa a precizat că nu este cazul ca aceştia să poarte brăţări electronice, informează Realitatea TV.
Cei doi bărbați nu vor avea voie să-și părăsească locuințele, să intre în contact cu alte persoane sau să dețină telefoane mobile.
"Arestarea la domiciliu înseamnă nu că inculpatul poate să circule liber unde dorește, ci că este arestat la domiciliu. Nu cred că în acest moement există efectiv dispozitivul tip brățară pentru monitorizare. Codul pentru procedură penală mai prezenta și alte aspecte, să se prezinte în fața organului de urmărire penală, să nu comunice cu persoana vătămată, etc. Evident, lucrurile acestea vor putea fi puse în executare, însă nu și partea cu dispozitivul. În momentul în care părăsește perimetrul respectiv, ofițerul de supraveghere ar trebui să intervină imediat. Și noi așteptăm să vedem cum va fi pusă în executare sentința", a declarat la Realitatea TV avocatul Adrian Cuculiș.
Ce spune președintele CSM despre lipsa brățărilor electronice
Preşedintele CSM, Adrian Bordea a declarat, joi, că în cazul măsurii arestului la domiciliu, prevăzută de noul Cod de procedură penală, în mod normal, toate organismele statului trebuiau să ia măsurile necesare în cazul mijloacelor tehnice, precizând însă că legea trebuie aplicată.
Judecătorul Adrian Bordea a făcut declaraţia în contextul în care au fost pronunţate soluţii de arest la domiciliu, însă nu există dispozitive electronice de supraveghere, necesare în această situaţie.
"Sunt aspecte tehnice care trebuiau, într-adevăr, reglementate cumva, pentru că, iată, codul acesta este de trei, patru ani aproape. În mod normal, toate organismele statului trebuiau să-şi ia măsurile necesare pentru punerea în aplicare", a spus preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), după şedinţa Plenului.
Întrebat dacă el ar da o soluţie de arest la domiciliu, în condiţiile în care nu există infrastructura necesară, Adrian Bordea a spus că, "în mod normal, codul trebuie aplicat".
"E o întrebare destul de subtilă. Ce să vă spun? În mod normal, codul trebuie aplicat, legea trebuie aplicată. Nu putem să spunem că nu o aplicăm pentru că nu avem mijloace tehnice. Trebuie să o aplicăm", a mai spus Adrian Bordea.
Vicepreşedintele CSM, procurorul Gheorghe Muscalu, a admis că ar fi o problemă în ceea ce priveşte supravegherea persoanelor arestate la domiciliu, însă şi-a exprimat convingerea că vor fi găsite soluţii.
"Eu nu discut normele de aplicare ale poliţiei sau regulamentul intern al activităţii poliţiei. Într-adevăr, poate este o problemă la acea posibilitate de supraveghere electronică, dar sunt convins că vor fi găsite soluţii de către Inspectoratul General al Poliţiei Române, de către Ministerul de Interne, pentru a fi acoperită problema. Instituţia cu siguranţă îşi va găsi aplicabilitate", a spus Gheorghe Muscalu.
Acelaşi punct de vedere a fost împărtăşit şi de procurorul general al României, Tiberiu Niţu.
"Vă asigur că vor găsi instrumentele necesare ca măsura să fie pusă în aplicare şi verificată. Credeţi-mă că la această întrebare - «De ce nu au fost achiziţionate?» - nu vă pot răspunde eu", a spus procurorul şef al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie și Justiţie.
Un magistrat de la Judecătoria Buftea a dat, miercuri, în baza noilor coduri, două decizii de arest la domiciliu, în cazul unei persoane judecate pentru şantaj şi al unui bărbat acuzat de tăinure, aceasta fiind fiul vrăjitoarei "Mama Omida".
Una dintre decizii a fost luată într-un dosar de şantaj care se judecă, în primă instanţă, la Judecătoria Buftea. Instanţa a admis cererea inculpatului Tudorel Mihai şi a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive cu cea a arestului la domiciliu, pe tot parcursul judecării cauzei, potrivit site-ului Judecătoriei.
Potrivit deciziei instanţei, inculpatul poate părăsi imobilul în care locuieşte pentru a se prezenta în faţa organelor judiciare, atunci când este citat. Decizia nu este definitivă, putând fi contestată în 48 de ore de la pronunţare.
Avocatul acestuia, Adrian Cuculis, a declarat joi, pentru MEDIAFAX, că pe parcursul cercetărilor a introdus pentru clientul său o cerere de eliberare provizorie sub control judiciar întemeiată pe normele vechiului Cod de procedură penală, dar între timp au intrat în vigoare noile coduri, context în care instanţa de judecată a recalificat cererea.
Avocatul a spus că şi procurorul de şedinţă a fost de acord cu solicitarea şi a arătat că ar putea fi dispusă o măsură mai puţin restrictivă, respectiv cea a arestului la domiciliu.
Adrian Cuculis a precizat că aceasta ar fi prima dată când se ia această măsură în România, pe baza prevederilor noilor coduri, dar că nu poate spune cu exactitate cum se va face punerea ei în aplicare. El a adăugat că, din cauza lipsei de logistică, respectiv a brăţărilor, precum şi a unor sisteme de supraveghere în acest sens, decizia de miercuri a instanţei nu are aplicabilitate. Avocatul a arătat că, în opinia sa, ar putea fi desemnat un poliţist de la secţia din raza domiciliului unde se execută arestul, care să păzească imobilul.
Cuculis a mai spus că, în opinia sa, procurorul nu va mai contesta această măsură, în condiţiile în care a pus concluzii de admitere, astfel că decizia ar rămâne definitivă la 48 de ore de la pronunţare, respectiv vineri.
Judecătoria Buftea a luat, miercuri, aceeaşi măsură şi în cazul lui Viorel Motoi, fiul vrăjitoarei "Mama Omida". Acesta a fost trimis în judecată în ianuarie 2014, alături de alte patru persoane, într-un dosar de tăinuire.
Judecătorul care a soluţionat cauza a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive în cazul lui Viorel Motoi cu arestul la domiciliu, pe tot parcursul judecării cauzei. Decizia poate fi contestată în 48 de ore de la pronunţare.
"În temeiul art. 221 alin 5 Cpp pe durata măsurii, inculpatul poate părăsi imobilul în care locuieşte pentru prezentarea în faţa organelor judiciare, la chemarea acestora", conform deciziei instanţei.
Unele dintre modificările Codului de procedură penală care a intrat în vigoare la 1 februarie se referă la măsurile preventive. Interdicţia de a părăsi localitatea sau ţara au fost eliminate, iar ca măsură preventivă a fost introdus arestul la domiciliu.
Conform noii legislaţii, măsura arestului la domiciliu constă în obligaţia impusă inculpatului, pe o perioadă de cel mult 30 de zile, de a nu părăsi imobilul unde locuieşte, fără permisiunea organului judiciar care a dispus măsura sau în faţa căruia se află cauza şi de a se supune unor restricţii stabilite de acesta.
Pe durata arestului la domiciliu, inculpatul are obligaţia de a se prezenta în faţa organului de urmărire penală, a judecătorului de drepturi şi libertăţi, a judecătorului de cameră preliminară sau a instanţei de judecată ori de câte ori este chemat. El nu are voie să comunice cu persoana vătămată sau membrii de familie ai acesteia, cu alţi participanţi la comiterea infracţiunii, cu martorii ori experţii, precum şi cu orice alte persoane care nu locuiesc în mod obişnuit împreună cu el sau care nu se află în îngrijirea sa.
"Judecătorul de drepturi şi libertăţi, judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată poate dispune ca pe durata arestului la domiciliu inculpatul să poarte permanent un sistem electronic de supraveghere. (...) La cererea scrisă şi motivată a inculpatului, judecătorul de drepturi şi libertăţi, judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată, prin încheiere, îi poate permite acestuia părăsirea imobilului pentru prezentarea la locul de muncă, la cursuri de învăţământ sau de pregătire profesională ori la alte activităţi similare sau pentru procurarea mijloacelor esenţiale de existenţă, precum şi în alte situaţii temeinic justificate, pentru o perioadă determinată de timp, dacă acest lucru este necesar pentru realizarea unor drepturi ori interese legitime ale inculpatului", potrivit noilor prevederi.
Măsurile preventive prevăzute în noul Cod de procedură penală sunt: reţinerea, controlul judiciar, controlul judiciar pe cauţiune, arestul la domiciliu şi arestarea preventivă.
