Primarul s-a filmat pe malul Mureşului, unde au loc lucrări de curăţenie de primăvară, care includ defrişarea vegetaţiei dense.
"Continuăm lucrările de curăţenie de pe mal. Am revenit pentru că am văzut nişte pseudo-specialişti că începuse să îşi dea iar cu presupusul cum se distruge habitatul lui domnul castor şi nu ştiu ce alte păsărele. Am dispus să continue lucrările, zona din oraş a Mureşului nu este sub nicio restricţie, Parcul Natural (Lunca Mureşului - n.r.) este de la Pădurea Ceala, unde domnul castor are suficient loc şi spaţiu să se desfăşoare. Habitatul de aicea, în acest habitat are prioritate arădeanul. Şi n-am ajuns chiar o ţară de nebuni, să-mi fie iertare limbajul, în care mai nou în oraş ciorile au numai drepturi, porumbeii au numai drepturi, văd că acum castorii, răţuştele şi eu mai ştiu cine, şi eventual oamenii să nu mai poată să se plimbe nici pe malul Mureşului sau să aibă o viaţă frumoasă într-un parc că vin ciorile peste tine, că tot felul de deştepţi îşi dau cu presupusul. Reiterez încă o dată: Nu a avut de suferit niciun domn castor, dacă nu i-a convenit se mută mai încolo în Parcul Natural, mai în aval la doi-trei kilometri nu îl deranjează nimeni. Aici se face curăţenie pentru ca arădenii să se poată plimba şi să se bucure de o privelişte frumoasă a Mureşului", a spus primarul în videoclip.
El a precizat că îi roagă "pe domnii specialişti să se mai abţină şi să nu-şi mai facă publicitate".
"Domnul castor şi domnul pseudo-biolog au suficient spaţiu să se desfăşoare în Parcul Natural, la vreo doi kilometri şi ceva de aici", a încheiat edilul.
Contactat de Agerpres, biologul Gabriel Herlo a spus că nu doreşte să comenteze poziţia primarului.
Marţi, biologul Gabriel Herlo a atras atenţia asupra impactului pe care îl au lucrările de curăţenie, inclusiv cu defrişări, desfăşurate de autorităţile locale din municipiul Arad pe malul râului Mureş, el susţinând că sunt afectate coloniile de castori din zonă, specie protejată, dar şi unele specii de păsări.
Biologul, care iniţial a tras un semnal de alarmă pe pagina sa de Facebook, a declarat ulterior pentru Agerpres că lucrările de curăţenie de primăvară "au impactat părţi din habitatul castorului şi păsăretului de talie mică şi mare".
"De la intrarea până la ieşirea din municipiul Arad, de-a lungul Mureşului, avem cel puţin trei teritorii de castori, fiecare având o colonie cu două generaţii de pui. Specia este protejată, dar aria pe care s-au făcut lucrările nu este arie protejată în acest moment. Castorii şi păsările aveau aici un habitat plin de vegetaţie specifică, ce le asigura condiţii prielnice. Sper ca lucrările să nu continue pe celălalt mal al Mureşului, unde habitatele nu au fost încă deranjate", a arătat biologul.
El consideră că momentul acestor lucrări este foarte nepotrivit mai ales pentru păsări, care se pregătesc de cuibărit.
Contactat de Agerpres, purtătorul de cuvânt al Primăriei Arad, Ralu Cotrău, declarase marţi că defrişările din albia râului au fost necesare pentru că vegetaţia devenise prea abundentă.
"Potrivit legii, unităţile administrativ-teritoriale au obligaţia să asigure salubrizarea digurilor şi a malurilor. În plus, Primăria Arad îşi doreşte să redea cetăţenilor spaţiile din zona Mureşului. Operaţiunea de igienizare a malului a fost însă îngreunată de vegetaţia spontană crescută în exces, motiv pentru care a fost necesară înlăturarea ei. Nu numai că nu am fost sesizaţi cu privire la existenţa vreunei familii de castori, dar mai mult decât atât, zona nu face parte din aria protejată, nu este semnalizată ca fiind o zonă în care trăiesc castori, iar pe durata intervenţiei nu a fost semnalată prezenţa vreunui exemplar", precizase Ralu Cotrău.
Castorii sunt observaţi de arădeni de mai bine de un deceniu pe malul Mureşului, inclusiv în zona centrală a oraşului.
În martie 2021, biologul Gabriel Herlo declarase că specia şi-a recucerit teritoriile de pe râul Mureş în care trăiau în urmă cu 200 de ani, înainte de dispariţia din România, estimându-se că există aproximativ 200 de exemplare în judeţul Arad, după ce în 2002 au fost aduse din Germania 22 de exemplare care au fost lăsate în natură pentru a se înmulţi.
"Castorii din municipiu s-au obişnuit cu prezenţa oamenilor şi uneori te poţi apropia să îi observi fără să se sperie. În tot judeţul am observat că numărul familiilor de brebi (castor fiber - n.r.) a crescut în 20 de ani, de când s-a făcut repopularea. Specia şi-a recucerit teritoriile pe care le ocupa la începutul anilor 1800", spunea atunci biologul arădean.
