Asta înseamnă că jumătate din populația țării ar putea plăti prețuri aproape duble, iar 40% din consumatori vor achita prețuri cu aproximativ 75% mai mari decât în prezent.
Prețul energiei electrice după plafonare va fi cu până la 120% mai mare decât înainte de plafonare, se arată într-o analiză a Asociației Energia Inteligentă.
În prezent, consumatorii casnici plătesc tarife diferite, în funcție de consum și de alegerea furnizorului, cu prețuri care variază de la 0.67 lei pe Kilowatt-oră la 1,28 pe Kilowatt-oră cu TVA inclus.
În prezent prețurile energiei electrice efectiv achitate în medie de către consumatorii casnici sunt:
0,6740 lei/kWh cu TVA inclus – pentru consumatorii casnici care în ultimele 2 luni au ales să-și schimbe furnizorul și consumă până în 100 kWh/lună;
0,68 lei/kWh cu TVA inclus – pentru consumatorii casnici care nu și-au schimbat furnizorul de energie electrică și consumă până în 100 kWh/lună;
0,80 lei/kWh cu TVA inclus – pentru consumatorii casnici care nu și-au schimbat furnizorul de energie electrică și consumă între 100-255 kWh/lună;
cca. 1,28 Lei/kWh cu TVA inclus – pentru consumatorii casnici care nu și-au schimbat furnizorul de energie electrică și consumă peste 255 kWh/lună.
Cel mai probabil aceste prețuri nu se vor modifica până la 31 martie 2025, când expiră schema de plafonare a facturilor.
Prețul ofertat pentru perioada post-plafonare este cu 100 – 120% mai mare decât prețul de dinainte de plafonare. Față de prețul actual, tarifele vor fi:
cu 1,5 – 11% mai mari pentru utilizatorii cu un consum mai mare de 255 kWh/lună;
cu 62 – 78% mai mari pentru românii cu un consum între 100 – 255 kWh/lună;
cu 90 – 110% mai mari decât prețul actual al consumatorilor cu un consum de până în 100 kWh/lună.
În categoria de consum de sub 100 kWh pe lună sunt majoritatea consumatorilor (gospodăriilor) din România, adică aproximativ 5 milioane, din totalul de 9 milioane.
Scăderea prețurilor se va întâmpla doar prin concurență, reducerea fiscalității sau/și reducerea costurilor unitare, mai spun specialiștii AEI.
„Putem să observăm că în prezent în afară de Ministerul Energiei care se preocupă de acest subiect și modul în care populația să nu fie afectată de creșterile de preț după data de 1 aprilie 2025, dar care au puține atribuții legale să schimbe efectiv lucrurile, instituțiile care au efectiv competențe și capacități să influențeze în mod real cauzele care determină prețuri mari la energie și gaze nu au nici o preocupare pentru acest subiect (aceeași atitudine ca în anul 2020, la precedenta liberalizare a pieței)”, arată analiza asociației.
