Ion Gîscă a fost condamnat de către Curtea de Apel Bucureşti, la începutul lunii septembrie, la trei ani şi şase luni de închisoare pentru furt calificat, decizie definitivă. Totodată, instanţa a dispus aplicarea şi unei pedepse complementare ce presupune dreptul de a ocupa funcţii publice, de a părăsi ţara, dar şi de a se afla în mijloacele de transport în comun ale reţelei publice pe o perioadă de trei ani după executarea sentinţei.
Interdicţia a fost aplicată deoarece, potrivit motivării instanţei, cazierul lui Ion Gîscă arată că infracţiunile comise de către acesta au fost furturi desfăşurate în autobuze.
„Se remarcă modul de operare al inculpatului (care dovedeşte specializarea sa în acest tip de infracţiuni, care creează o stare de nelinişte şi nesiguranţă în rândul numeroşilor cetăţeni ai capitalei care se deplasează în locuri publice şi utilizează mijloacele de transport în comun), lipsa de inhibiţie cu care a acţionat de fiecare dată (deşi se pretinde bolnav), săvârşirea celei de-a doua şi de-a treia fapte în timpul controlului judiciar, la scurtă vreme după ce a fost eliberat din starea de reţinere, ca urmare a respingerii primelor două propuneri de arestare preventivă, dar şi bogata sa antecedenţă penală”, se arată în motivarea deciziei.
Aceeaşi sursă mai arată că poliţiştii l-au surprins pe acesta în flagrant, în timp ce sustrăgea diferite bunuri, în numai câteva zile. În 30 ianuarie, acesta a fost prins furând, fiind pus sub control judiciar.
„A doua faptă, din data de 01 februarie 2017, a fost săvârşită la numai o zi după ce, faţă de inculpat (iniţial reţinut), a fost luată măsura preventivă a controlului judiciar, iar a treia faptă, din data de 02 februarie 2017, a fost comisă la numai câteva ore de la momentul când inculpatul (din nou reţinut) a fost pus în libertate, ca urmare a respingerii propunerii de arestare preventivă a acestuia”, mai precizează sursa citată.
