AMNISTIE FISCALĂ. Băncile care au optat să intre în acest program trebuie să dezvăluie cum au ajutat americanii să ascundă active, să predea date referitoare la conturile nedeclarate şi să plătească penalizări.
AMNISTIE FISCALĂ. Peste 300 de bănci din Elveţia au avut termen până pe 31 decembrie să solicite încheierea unor acorduri cu autorităţile americane pentru evitarea proceselor, în cazul în care au cunoştinţă că au încălcat legislaţia fiscală americană, scrie Mediafax.
Procurorul general adjunct Kathryn Keneally, de la divizia de fiscalitate a Departamentului de Justiţie, a avertizat că datele nu sunt finale şi ar putea suferi modificări.
Keneally nu a menţionat care sunt băncile care s-au înscris în program, care nu este destinat unor 14 bănci care fac obiectul unor investigaţii penale, între care se află Credit Suisse Group, HSBC Holdings şi Basler Kantonalbank.
Ea a precizat însă că 106 bănci au semnat scrisori de intenţie pentru participarea la program, numărul acestora fiind peste aşteptări.
Pentru a încheia acorduri care să le ferească de procese băncile trebuie să plătească 20% din valoarea conturilor nedezvăluite fiscului american până la 1 august 2008, 30% pentru conturile înfiinţate între acestă dată şi februarie 2009 şi 50% pentru cele create după februarie 2009.
În 2009, Statele Unite au acuzat UBS, cea mai mare bancă elveţiană, că a ajutat cetăţeni americani să ascundă active în valoare de 20 de miliarde de dolari. UBS a evitat un proces prin recunoaşterea faptului că a favorizat evaziunea fiscală şi a plătit penalizări de 780 de milioane de dolari, dezvăluind existenţa a 4.700 de conturi.
Autorităţile americane au dat în judecată 100 de evazionişti, bancheri, avocaţi şi consultanţi, pentru delicte fiscale offshore. Cel puţin 38.000 de evazionişti au evitat inculparea prin plata retroactivă a impozitelor şi a unor penalităţi şi prin dezvăluirea băncilor şi consultanţilor offshore care i-au ajutat.
Programul american împarte băncile în patru categorii. În prima categorie se află 14 bănci care sunt excluse din program din cauza investigaţiilor penale împotriva acestora. Între ele se află Credit Suisse, a doua mare bancă eleveţiană, divizia elveţiană a HSBC, cea mai mare bancă din Europa, Julius Baer Group, a treia mare companie elveţiană de administrare a averilor, şi Zuercher Kantonalbank, cea mai mare bancă regională deţinută de stat.
Băncile trebuiau să opteze până pe 31 decembrie dacă să intre în categoria a doua şi să încheie acorduri prin care să evite inculparea. În schimb, băncile trebuie să dezvăluie numărul total al conturilor cetăţenilor americani înfiinţate din 2008, valoarea lor în dolari şi angajaţii care le-au administrat. Băncile trebuie să folosească evaluatori independenţi pentru a certifica concluziile.
Băncile din categoria a treia trebuie să trimită scrisori Departamentului de Justiţie în care să arate că nu sunt obiectul unor investigaţii pernale. În schimb, un evaluator independent trebuie să confirme că băncile nu au încălcat vreo lege.
Din categoria a patra fac parte băncile ai căror clienţi sunt în majoritate cetăţeni elveţieni.
