Procurorii anticorupţie au instrumentat patru mari dosare privind fraude comise în legătură cu despăgubirile acordate de ANRP. Instituţia care trebuia să repare nedreptăţile regimului comunist a fost, însă, parazitată de un grup de „băieţi deştepţi”, spun procurorii. Concret, aceștia cumpărau pe nimic drepturile litigioase ale proprietarilor de drept care își pierduseră răbdarea să mai aştepte.
Într-un top al celor mai mari despăgubiri întocmit de ANRP, şase din primii zece beneficiari sunt intermediari, procedura despăgubirii fiind, de altfel, foarte scurtă. Reţeaua comercianţilor de drepturi litigioase a fost scoasă la lumină de anchetele penale care au mai dezvăluit în plus şi că mulţi dintre cumpărătorii drepturilor litigioase nu s-au mulţumit să-i înşele doar pe cei care le-au vândut pe nimic aceste drepturi, ţinta principală a fraudelor fiind chiar ANRP, notează Adevarul.
Prin complicitatea funcţionarilor statului, proprietăţile pentru care s-au cerut despăgubiri au fost supraevaluate chiar şi de sute de ori. Aşa s-a ajuns ca prejudiciile totale calculate în dosarele cunoscute drept ANRP 1, ANRP 2, ANRP 3 şi ANRP 4, dar şi în alte cazuri, să depăşească 700 de milioane de euro.
Dosare mai mici
Înainte de aceste mari dosare de fraudă la ANRP, procurorii DNA au instrumentat altele cu prejudicii mai mici. Primul a fost cel în care a fost acuzat de corupţie chiat vicepreşedintele ANRP, Remus Baciu. De altfel, acesta a şi fost condamnat la cinci ani de închisoare, pentru o mită de 270.000 de euro. Banii i-a primit pentru a-i ajuta pe intermediarii drepturilor litigioase. Aceştia ar fi urmat să primească drepturile cu prioritate.
Într-un alt dosar, finalizat în 2014, DNA i-a trimis în judecată pe Cătălin Dumitru, fost vicepreşedinte ANRP, şi fiul acestuia, Alexandru Cătălin Dumitru, pentru luare de mită şi spălare de bani. Dumitru a facilitat o despăgubire ilegală, al cărei prejudiciu pentru stat a fost calculat la un milion de euro.
Despăgubiri frauduloase pe filiera Dorin Cocoş
Primul mare dosar de la ANRP a fost deschis în octombrie 2014. Atunci, DNA a demarat o anchetă privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra unui teren agricol din zona parcului bucureştean Plumbuita, dosar care avea să fie cunoscut drept ANRP 1. Personajul principal al anchetei a fost Alina Bica, fost procuror şef al DIICOT.
Dosarul a fost trimis în instanţă în decembrie 2014, Alina Bica fiind acuzată de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, faptă săvârşită ca secretar de stat şi reprezentanta Ministerului Justiţiei în cadrul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor.
În 2011, Bica i-ar fi aprobat lui Gheorghe Stelian o despăgubire de 85 de milioane de euro despre care procurorii spun că este ilegală. Astfel, valoarea unui teren de 13 hectare a fost stabilită la 377.282.300 lei, cu 263.327.559 lei mai mult decât valora în realitate.
În acelaşi dosar mai sunt judecate şi alte persoane care erau în componenţa comisiei de aprobare a despăgubirilor: Crinuţa Dumitrean, Dragoş Bogdan, Lăcrămioara Alexandru, Sergiu Diacomatu, Cătălin Teodorescu şi Remus Baciu.
Intermediarul Cocoş, a recunoscut faptele
Dosarul ANRP 2 a fost trimis de DNA în instanţă pe data de 26 februarie 2015. În acest dosar, Dorin Cocoş este acuzat de trafic de influenţă (două fapte) şi dare de mită, iar fiul acestuia, Alin Cocoş, de complicitate la trafic de influenţă şi complicitate la dare de mită.
Au mai fost deferiţi justiţiei evaluatorul Emil Nuţiu, Stelian Gheorghe – beneficiarul despăgubirii frauduloase pentru terenul din Plumbuita şi Ionuţ Florentin Mihăilescu, fost consilier al Alinei Bica la DIICOT.
Despăgubirea a fost intermediată de Dorin Cocoş. Potrivit DNA, la 14 iunie 2014, Alina Bica a primit de la Cocoş, prin intermediul fostului său consilier Ionuţ Mihăilescu şi în cote părţi egale cu acesta, un teren în suprafaţă de 4.425 metri pătraţi în Snagov, judeţul Ilfov.
În septembrie 2015, omul de afaceri Dorin Cocoş a solicitat magistraţilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să fie judecat mai repede prin procedura simplificată, după ce a recunoscut toate acuzaţiile care i se aduc în dosarul ANRP.
Despăgubirile pentru moşia Brătienilor
O altă gaură la buget ar fi fost făcut de despăgubirea acordată pentru moşia Brătienilor, din Argeş. În 2008, descendenţii familiei Brătianu au revendicat 90 de hectare de teren în comuna Ştefăneşti. Terenul era ocupat de alte persoane, iar moştenitorii au vândut drepturile litigioase omului de afaceri Valentin Vişoiu. În afacere ar fi intrat şi ginerele fostului preşedinte Traian Băsescu, Radu Pricop. Cumpărătorii de drepturi au cerut de la ANRP 10 milione de euro, dar au fost refuzaţi, evaluarea fiind considerată umflată. În urma procesului care a urmat, ANRP a fost obligată să acorde despăgubirea.
Afacerea a căpătat iz penal după ce s-a aflat că una dintre moştenitoarele familiei Brătianu fusese declarată decedată, deşi trăia. În 2013, procurorul general al României s-a autosesizat cu privire la modul în care Valentin Vişoiu, Radu Pricop şi alte trei persoane au primit despăgubiri.
Pentru aprobarea acestei despăgubiri, fostul şef al Ageniei Naţionale de Integritate şi fost membru în Comisia Centrală a ANRP, Horia Georgescu, a fost arestat preventiv.
Afaceristul Horia Simu şi dosarul ANRP 3
Dosarul în care este cercetat omul de afaceri Horia Simu este al treilea mare dosar care vizează despăgubiri supraevaluate acordate cu generozitate de stat unor persoane privilegiate. În 2008, omul de afaceri Horia Simu a reuşit să obţină 128 de milioane de euro despăgubiri de la stat pentru un teren care nu putea fi retrocedat în natură. A dat lovitura, pentru că anterior cumpărase drepturile litigioase cu 1,5 milioane de euro.
Cazul a trimis în judecată în august 2015. Mai multe persoane au fost deferite justiţiei în acest dosar. Potrivit procurorilor, Horia Georgescu (fostul preşedinte al ANI), Ingrid Zaarour, Remus Iuoraş, deputatul Cătălin Nicolescu, Zaharia Lefter Constantin, fostul deputat Marko Attila Gabor şi Ionela Nicolescu, în calitate de membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, deşi aveau atribuţia exclusivă de a analiza şi stabili cuantumul final al despăgubirilor pe baza unui raport de evaluare care să folosească, pentru stabilirea valorii de piaţă, tranzacţii de vânzare-cumpărare efective, au hotărât acordarea despăgubirilor lui Horia Simu, cesionar de drepturi litigioase, pe baza unui raport de evaluare bazat exclusiv pe oferte de vânzare publicate online, ceea ce a condus la supraevaluarea terenului în suprafaţă de 97.509 mp cu aproape 50%.
Deputatul Ioan Oltean, arestat în dosarul ANRP 4
Ultimul dosar care a zguduit şi clasa politică a fost ANRP4. În acest dosar, DNA a cerut Camerei Deputaţilor ridicarea imunităţii deputaţilor Cătălin Teodorescu, acuzat de abuz în serviciu, şi Ioan Oltean, acuzat de trafic de influenţă şi complicitate la abuz în serviciu, pentru a putea fi arestaţi.
Potrivit DNA, pe data de 17 iunie 2010, Cătălin Teodorescu, împreună cu alţi membri ai Comisie pentru Stabilirea Despăgubirilor (Crinuţa Dumitrean — preşedinte, Sergiu Diacomatu, Remus Baciu, Attila Marko, Rodica Constantinovici şi Lăcrămioara Alexandru), prin exercitarea abuzivă a atribuţiilor de serviciu, au aprobat raportul prin care un teren în suprafaţă de aproape 62.000 de metri pătraţi, situat în municipiul Piteşti, a fost evaluat la aproximativ 109 milioane lei, sumă acordată drept despăgubire omului de afaceri Mihai Rotaru.
Procurorii susţin că terenul a fost supraevaluat cu circa 87,3 milioane lei, ceea ce reprezintă prejudiciu în dauna bugetului de stat şi avantaj patrimonial pentru Mihai Rotaru.
Potrivit DNA, deputatul Ioan Oltean şi-a exercitat influenţa asupra şefei ANRP Crinuţa Dumitrean, pentru urgentarea şi aprobarea despăgubirii în favoarea lui Rotaru. În schimbul ajutorului acordat, Mihai Rotaru i-a dat lui Ioan Oltean suma de 600.000 euro, în incinta unei biserici din Chitila.
Alte despăgubiri frauduloase: Afacerea Cadrilater
Nu doar samsarii de drepturi litigioase ar fi păgubit statul român. Curtea de Conturi a descoperit nereguli mari şi în privinţa despăgubirilor date celor care aveau proprietăţi în teritoriile româneşti cedate statelor vecine - Cadrilater, Basarabia sau Bucovina.
Cei care voiau despăgubirile aveau la dispoziţie şase luni pentru a depune cererile la prefecturile de domiciliu. Dosarele rezultate erau trimise la Comisia Centrală a ANRP din Bucureşti, unde primeau o rezoluţie. În doar doi ani, au fost depuse peste 8.000 cereri.
Raportul Curţiii de Conturi afirmă că doar în judeţul Constanţa ar fi existat 20 de cazuri în care despăgubirile ar fi fost ilegale. Unii dintre solicitanţi ar fi cerut bani de două sau ch
