POSTUL CRĂCIUNULUI. Tot mai puţini oameni aleg să postească, indiferent de vârstă. Unora li se pare ceva fără importanţă sau rost, alţii pun pe seama anumitor boli acestă neputinţă. În fapt, nu există piedici adevărate, spun părinţii. Chiar şi cel bolnav poate posti, fiindcă tocmai postul l-ar ajuta să se vindece. Pentru unii pare o adevărată provocare. Dar, sincer vorbind, dacă vrei să posteşti poţi mânca doar pâine, legume şi fructe nu trebuie să faci nu ştiu ce mari preparate. Acestea sunt pretexte pentru a nu ţine post. Or, postul trebuie ţinut cu bucurie, fiindcă nu este o osândă, ci o mică nevoinţă făcută cu scopul de a fi mai aproape de Dumnezeu şi a te împărtăşi apoi cu trupul şi sângele Lui, prin euharistie. Postul te ajută să fi mai bun, să te gândeşti de două ori înainte de a deschide gura, înainte de a-l judeca pe cel de lângă tine, te îndeamnă să nu mănânci sau să bei peste măsură. Sunt, de fapt, lucruri pe care ar trebui să le facem mereu, nu numai în post.
POSTUL CRĂCIUNULUI. Postul Crăciunului, vechi de când lumea
După cum se ştie, postul e de la Adam şi Eva. Când Dumnezeu le spune celor doi locuitori ai Raiului să nu se atingă de pomul cunoştinţei binelui şi răului, de fapt, El îi îndeamnă la post.
POSTUL CRĂCIUNULUI. Părintele Ilie Cleopa arată că în Biblie sunt nenumărate exemple ale celor care au ţinut post: Mântuitorul Însuşi a postit patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi în pustie, înainte de a începe propovăduirea Evangheliei. Și tot Mântuitorul ne învaţă cum să postim. El ne spune că diavolul nu poate fi izgonit decât cu post şi rugăciune. Posteau, de asemenea, Sfinţii Apostoli şi ucenicii lor; ei au rânduit postul pentru creştini. Moise a postit patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi; Ilie Proorocul, la fel, a postit patruzeci de zile; Daniel, de asemenea, a postit”, scrie libertatea.ro.
POSTUL CRĂCIUNULUI. Puterea de a ne înfrâna
Omul este singura fiinţă care are posibilitatea de a se înfrâna de la pornirile instinctuale. Un animal nu poate face acest lucru de la sine, ci numai dacă este dresat şi doar, într-un anume context. Pe când noi, oamenii, avem această putere, dată de Dumnezeu, de a ne abţine, de bună voie de la diverse activităţi. De aceea, spune Sf. Eferem Sirul că “A mânca ţine de legile firii, dar a posti ţine de libertate”. Cine se poate lăuda că mănâncă doar pentru că “aşa vrea el”? Noi mâncăm pentru că nu putem trăi fără hrană, voinţa noastră reiese din instinctul firesc, nu din libertate. Evident nu e nimic rău în a mânca, nu e nici un păcat, dar nici o virtute. Virtutea este doar rodul libertăţii. Postirea este alegerea liberă care ne aduce mai aproape de viaţa veşnică şi de Dumnezeu.
POSTUL CRĂCIUNULUI. Latura sufletească a postului
“Scopul postului nu este numai de a face deosebiri între unele mâncăruri, ci de a disciplina trupul şi puterile sufleteşti, spre uşurare şi curăţire de păcate”, ne spune părintele Cleopa. Aşadar, nu este suficient să te abţii de la mâncarea de dulce.
Această înfrânare îţi atrage atenţia că trebuie să fii mai îngăduitor cu cei din jurul tău, să fii împăciuitor, mai iubitor, smerit. În perioada postului trebuie să te rogi mai mult, să îi ajuţi mai mult pe cei de lângă tine, să ocoleşti cât poţi păcatele, să nu mai judeci, să vorbeşti doar când trebuie şi cât trebuie.
Dar toate acestea trebuie făcute din inimă, nu cu forţa sau de ochii lumii, precum făceau fariseii.
Postul Naşterii Mântuitorului sau Postul Crăciunului, aşa cum este cunoscut de către toţi credincioşii este ţinut cu stricteţe de credincioşii în întreaga lume. Prin intermediul acestui post, Dumnezeu ne dă putinţa curăţării trupeşti şi sufleteşti. Acest post ţine 40 de zile, începând cu data de 15 noiembrie şi sfârşind la 25 decembrie, lăsând sec în seară Sfântului Filip, pe 14 noiembrie. Totuşi, dacă această zi cade fie miercurea, fie vinerea, postul începe încă din seară zilei de 14 noiembrie. În acest post credincioşii ar trebui să consume mâncăruri de post.
POSTUL CRĂCIUNULUI. Felurile postului
Postul poate fi de mai multe feluri:
– ajunare desăvârşită, când nu mâncăm şi nu bem nimic o zi întreagă;
– postul aspru sau uscat, când mâncăm numai spre seară mâncăruri uscate (pâine şi apă, fructe uscate, seminţe etc);
– postul obişnuit sau comun, când mâncăm la orele obişnuite, dar numai “mâncăruri de post”, adică ne înfrânăm de la “mâncărurile de dulce” (carne şi peşte, brânză, lapte, ouă, vin, grăsime);
– postul uşor (dezlegarea), când se dezleagă la vin, peşte, icre şi untdelemn, cum se prevede în Tipic, la anumite sărbători care cad în cursul posturilor de peste an.
– În Postul Crăciunului, în principal, nu se consumă carne, ouă şi brânză. În zilele de luni, miercuri şi vineri se mănâncă preparate fără ulei şi fără vin. Marţi şi joi se pot consuma atât untdelemn, cât şi vin. Sâmbăta şi duminica, până pe 20 decembrie, se consumă ulei, vin şi peşte.
– Dacă în zilele de luni, miercuri şi vineri se sărbătoreşte un sfânt mare, însemnat în calendar cu cruce neagră, se poate mânca untdelemn şi se poate bea vin; iar dacă va cădea hramul bisericii sau o sărbătoare însemnată în calendar cu cruce roşie, atunci se poate mânca şi peşte. Marţi şi joi se mănâncă peşte, untdelemn şi se bea vin, când cade în aceste zile vreun sfânt mare, hramul sau sunt sărbători cu cruce roşie.
– În Ajun se mănâncă doar seara grâu fiert îndulcit cu miere, fructe, covrigi sau turte din făină. În ziua de Crăciun se consumă de toate, dar cu măsură și treptat ca să se obișnuiască organismul cu o alimentație mai grea.
POSTUL CRĂCIUNULUI 2016. Lăsata Secului pentru Postul Crăciunului este pe 14 noiembrie, cu o zi înainte de intrarea în Postul Crăciunului. În această zi, creștinii petrec alături de familie.
Luni, 14 noiembrie, se lasă sec pentru Postul Crăciunului sau Postul Naşterii Domnului. Lăsata Secului pentru Postul Crăciunului are loc în seara zilei de 14 noiembrie, însă, dacă această dată cade miercurea sau vinerea, se lasă sec cu o zi înainte. Postul Crăciunului începe pe 15 decembrie și se încheie pe 24 decembrie. Postul Crăciunului ne aminteşte de postul patriarhilor şi drepţilor din Vechiul Testament şi de postul lui Moise de pe Muntele Sinai. După cum aceştia au postit în vederea venirii lui Mesia.
POSTUL CRĂCIUNULUI. De regulă, cuvântul sec, din sintagma „lăsatul secului”, este înțeles de noi că fiind sinonim cu uscat, fără grăsime, de post. În realitate însă, accentul nu trebuie să cadă pe mâncare, pentru că secul pe care îl lasă postul ortodox este seclum (saeculum), adică lumea, în sensul de mondenitate, modă, obiceiuri lumești. Trebuie să reținem că rostul postului este îndreptarea duhovnicească, nu regimul alimentar, care rămâne doar un instrument ajutător pentru domolirea poftelor și pornirilor trupești. În zadar vom ține post, dacă vom continua să fim cuprinși de mânie, ură, invidie, lăcomie, grăire în deșert, etc.
POSTUL CRĂCIUNULUI. Lăsata Secului pentru Postul Crăciunului. Tradiții și obiceiuri
De Lăsata Secului pentru Postul Crăciunului, creștinii petrec alături de familie.
POSTUL CRĂCIUNULUI. Potrivit monitorulexpress.ro, la masa de Lăsata Secului se strâng rudele apropiate sau prietenii şi se desfată cu bucate gustoase: ciorbă, fripturi, plăcinte şi vin. Lăsatul Secului se ţine că apărare de boli, lovituri sau protejarea holdelor de grindină. De Lăsatul Secului se fac şi ultimile nunţi până la sărbătorile de iarnă, pentru că de pe 15 noiembrie, începe Postul Crăciunului.
La ţară, de Lăsatul Secului oamenii respectă obiceiuri şi practici magice ce fac parte dintr-un scenariu al morţii şi renaşterii timpului. De pildă, la Lăsatul Secului, uşile şi ferestrele caselor, dar şi porţile gospodăriilor, sînt unse cu usturoi, pentru că spiritele rele să fie alungate. Uneori, relele se alungă şi cu prin zgomote şi împuşcături.
POSTUL CRĂCIUNULUI. Firimiturile rămase de la ospăţul Lăsatului Secului se aruncă la păsările sălbatice, pentru că suratele lor de toate neamurile să nu strice recoltele viitoare. Vasele din casă în care s-au gătit bucarele de Lăsatul Secului se spală şi se lasă în noaptea cu gură în jos, pentru a nu intră în ele spiritele rele. Un alt obicei se referea la prezicerea vremii după pieptul găinii tăiate pentru masă festivă. Astfel, dacă pieptul e gras, iarna va fi grea, iar dacă era subţire va fi uşoară şi vara plină de rod.
POSTUL CRĂCIUNULUI. Când începe postul Crăciunului. Postul Crăciunului închipuie ajunarea timp de patruzeci de zile a Proorocului Moisi, dar şi postul patriarhilor din Vechiul Testament. La fel precum cei de atunci aşteptau venirea Mântuitorului pe Pământ cu post şi rugăciune, aşa se cuvine ca toţi credincioşii să aştepte şi să întâmpine prin ajunare Mielul lui Dumnezeu, născut din Fecioara Maria.
Acest post ţine 40 de zile, începând cu data de 15 noiembrie şi sfârşind la 25 decembrie, lăsând sec în seară Sfântului Filip, pe 14 noiembrie. Totuşi, dacă această zi cade fie miercurea, fie vinerea, postul începe încă din seară zilei de 14 noiembrie. În acest post credincioşii ar trebui să consume mâncăruri de post.
POSTUL CRĂCIUNULUI. În acest post se obişnuieşte că toţi credincioşii să postească de carne, brânză şi ouă, în timp ce lunea miercurea şi vinerea se consumă mâncare fără ulei şi fără vin. În zilele de marţi şi joi se face dezlegare la untdelemn şi vin. Mai mult, sâmbetele şi duminicile, până pe 20 decembrie inclusiv se dezleagă de untdelemn, peşte şi vin.
Dacă în zilele de luni, miercuri şi vineri, Biserica Ortodoxă prăznuieşte vreun sfânt mare, însemnat în calendar cu cruce neagră, creştinii pot consumă untdelemn şi vin; iar dacă este hramul bisericii sau vreo sărbătoare însemnată în calendar cu cruce roşie roşie atunci se face dezlegarea şi la peşte. În zilele de marţi şi joi, credincioşii pot consumă peşte, vin sau untdelemn.
POSTUL CRĂCIUNULUI. Postul din Ajunul Naşterii Domnului
POSTUL CRĂCIUNULUI. În ziua de Ajun se mănâncă abia seară şi doar: grâu fiert îndulcit cu miere, covrig, turte din făină şi poame deoarece cu seminţe a ajunat şi Daniil proorocul şi cei trei tineri din Babilor, care au prevestit şi aşteptat Naşterea Mântuitorului. De Crăciun, indiferent de ziua în care cade se mănâncă de dulce.
Se mănâncă untdelemn şi se face dezlegare la vin în datele de 16, 22, 23, 24, 25 şi 30 noiembrie, dar şi pe 4,5,6,7,9, 12, 13, 17 şi 20 decembrie, dacă aceste zile cad lunea, miercurea sau vinerea, deoarece în aceste zile Biserica prăznuieşte Sfinţii mai importanţi, conform calendarulortodox.ro.
POSTUL CRĂCIUNULUI. Când începe postul Crăciunului 2016. Dezlegare la peşte
POSTUL CRĂCIUNULUI. Se face dezlegarea la peşte pe când Biserica Ortodoxă prăznuieşte Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, pe 21 noiembrie, indiferent dacă această sărbătoare va cădea miercurea sau vinerea.
De asemenea, credincioşii pot mânca peşte în zilele de luni, miercuri şi vineri ale acestui post, doar dacă în aceste zile cade hranul bisericii din enoria noastră.
POSTUL CRĂCIUNULUI. Nu în ultimul rând, se face dezlegare la peşte în zilele cu sfinţi însemnaţi, dar şi în zilele de 16, 22, 23, 24, 25, 30 noiembrie şi 4, 5, 6, 7, 9, 12, 13, 17 decembrie, dacă zilele acestea cad marţi sau joi. Cu atât mai mult, când marţea sau joia se întâmplă hramul unei biserici.
