În fiecare an, începînd cu 1995, specialiştii în horticultură şi fitoterapie de la International Herb Association desemnează o Plantă a Anului. Pentru 2016, cîştigător a fost declarat ardeiul iute, reuşind să primească voturile comisiei la toate cele trei categorii: medicină, gastronomie şi plante decorative. Ardeiul iute este o legumă folosită din cînd în cînd şi în bucătăria românească, însă la alte popoare, este un ingredient nelipsit din farfurie, de unde şi o sumedenie de moduri de preparare. Românii mănîncă doar sarmalele şi ciorba de burtă cu ardei iute, în schimb această plantă şi-a găsit întrebuinţarea din plin în medicina tradiţională, unde este folosită sub formă de tincturi şi plămade, bune pentru răceli, boli cardiovasculare, reumatism, frumuseţe şi descîntece. Pe tot parcursul anului trebuie să consumăm mai mult decît de obicei din acest condiment de foc, mai ales că 2016 e Anul Maimuţei de Foc, scrie Monitorul Expres.
De la vrăjitorie, la farfurie
Ardeiul iute a fost adus de Cristofor Columb. În reţetele europenilor, la loc de cinste era piperul, aşa că, la început, condimentul nu a fost întrebuinţat în alimentaţie, cît în ritualuri. Ardeii iuţi erau puşi pe foc pentru a ţine la distanţă vampirii şi vîrcolacii. Fumul îndepărta astfel şi insectele dăunătoare, de la ţînţari, la muşte şi gîndaci. A ajuns să fie folosit şi în vrăjitorie, iar în unele culturi este considerat extrem de eficient împotriva deochiului. În Africa se credea că, pentru a creşte cît mai iuţi cu putinţă, ardeii trebuiau să fie plantaţi de un om nebun. La români, se crede că blestemele pot fi alungate prin presărarea prafului de ardei în jurul casei. Iar în a treia zi de Bobotează, se mănîncă ardei iute, ca să fii iute la primejdie şi să scapi de toate bolile. La popoarele precolumbiene, a fost cultivat pentru prima oară acum circa 9.500 de ani! Tocmai de aceea, numai în Mexic, se cultivă astăzi peste 140 de tipuri de ardei iuţi. În Europa, mîncărurile tradiţionale nu prea conţin ardei iute, aşa că e cultivat doar în zona mediteraneană şi Ungaria (paprika), zone cu tradiţie în gastronomia picantă bazată pe ardei iute. Portughezii cultivă un soi special pentru murat, piripiri, iar italienii îi spun peperoncino. La noi se mai numeşte în sud, ciuşcă, denumire împrumutată de la bulgari. Oricum s-ar numi, sutele de soiuri mai iuţi sau mai blînde, verzi, portocalii sau roşii, sînt nu doar o provocare pentru gust, ci şi un medicament nepreţuit.
Capsaicina pişcă şi vindecă
Ardeiul iute conţine capsorubină, caroten, luteină, capsathină, vitaminele A, K, B6 şi C, zinc, potasiu, fibre alimentare, tiamină, riboflavină, niacină, acid folic, fier, magneziu şi fosfor. Dar iuţeala ardeilor este dată de o substanţă numită capsaicină şi se măsoară în unităţi Scoville (în funcţie de diluarea extractului de ardei iute). Capsaicina este, de fapt, o armă chimică dezvoltată de plantă pentru a se proteja de paraziţi. Fiind atît de puternică, substanţa e folosită la realizarea sprayurilor lacrimogene, dar mai ales în bucătărie şi medicină tradiţională. Efectele preparatelor pe bază de ardei iute sînt cunoscute şi în medicina modernă, astfel că găsim în farmacii medicamente cu ardei iute recomandate în tratamentul unor boli respiratorii, pentru accelerarea metabolismului sau dureri reumatice. De asemenea, e un ingredient ideal în curele de slăbire şi chiar şi în tratamentul tumorilor canceroase. În cosmetică, ajută la creşterea părului. Unele soiuri de ardei iute sînt cultivate ca plante ornamentale. Cel mai spectaculos efect este, totuşi, acela anticancerigen. Capsaicina poate distruge 80% din celulele canceroase în cazul cancerului de prostată, de ovar, mamar, de pancreas, piele, colon şi pulmonar. Capsaicina este un antioxidant care protejează ADN-ul celular, motiv pentru care ardeiul iute are şi rol în prevenţia acestei maladii. Cu cît este mai iute un ardei, cu atît conţine mai multă capsaicină.
Uimitor pentru digestie şi sistemul circulator
Ardeiul iute este un stimulent digestiv, recomandîndu-se în astenii digestive, hipoaciditate gastrică şi în dispepsii atone. În cazul mîncărurilor grele, adaosul de ardei iute este o soluţie pentru uşurarea digestiei, deoarece stimulează secreţia de suc gastric şi previne balonările. Este benefic şi pentru tractul intestinal deoarece stimulează mişcarea peristaltică a intestinului, contribuie la reconstrucţia ţesutului din stomac facilitînd vindecarea leziunilor stomacale şi a ulcerelor intestinale. Deci e greşit să credem că „roade “ stomacul, în realitate îi reface mucoasa. În cantităţi mari, însă, poate avea acţiune purgativă şi poate provoca pirozis (senzaţie de arsură care urcă din stomac prin esofag). Datorită capsaicinei, ardeiul iute poate preveni comoţiile cerebrale şi poate scădea nivelul colesterolului în sînge. Nu este nimic mai uimitor decît efectele pe care ardeiul iute le are asupra sistemului circulator. Alimentează elementele vitale din structura celulară a capilarelor, venelor, arterelor şi echilibrează tensiunea arterială. Curăţă arterele şi diminuează trigliceridele şi agregarea plachetară, crescînd în acelaşi timp capacitatea organismului de a dizolva fibrina, o substanţă cu rol important în formarea cheagurilor de sînge. Oamenii care consumă din belşug ardei iute au şanse mai mici de a face atac de cord, accident vascular cerebral sau embolie pulmonară. Se spune că ardeiul iute poate opri un atac de cord în maximum 30 de secunde.
Desfundă iute nasul
Virozele respiratorii pot fi tratate cu tinctură de ardei iute, datorită proprietăţilor antiinfecţioase, antiseptice, antivirale, dar şi datorită conţinutului ridicat de vitamina C al acestui preparat iute. Tinctura se administrează timp de şapte-zece zile, în doze de cîte o jumătate de linguriţă de tinctură diluată într-un pahar cu apă, de trei-patru ori pe zi. Specialiştii ne sfătuiesc să asociem tinctura de ardei iute cu plante care stimulează imunitatea: echinaceea, coada-şoricelului, busuioc, rozmarin. Capsaicina are un rol esenţial în deschiderea şi drenarea pasajelor nazale congestionate. În plus, ardeiul iute este o sursă excelentă de vitamina A, prin concentraţia de carotenoizi pro-vitamina A, inclusiv beta-caroten, cu rol în protejarea tractului respirator şi în reducerea simptomelor astmului. În oboseala corzilor vocale, se foloseşte decoctul de ardei iute. Stimulează fluidizarea secreţiilor de mucus din plămîni sau fosele nazale. Capsaicina acţionează mult mai repede decît produsele farmaceutice. Un ceai cu ardei iute desfundă rapid nasul înfundat. Adăugaţi praf de ardei iute într-un pahar cu apă şi trageţi încet pe fiecare nară. Nasul înfundat se desfundă inspirînd în dreptul unui ardei iute tăiat. Tot pentru gît, bunicii noştri fierbeau o jumătate de lingură de seminţe de ardei iuţi în două linguri de apă, amestecau cu miere şi înghiţeau mixtura. În medicina populară, acest praf se folosea şi contra durerilor de urechi la copii. Rachiul amestecat cu praf de ardei iute calma accesele de tuse.
Stimulează imunitatea şi memoria
Ardeiul iute stimulează imunitatea. Doua linguriţe de ardei iute pisat furnizează 47% din doza zilnică de vitamină, A cu rol important în lupta antiinfecţie şi esenţială pentru sănătatea ţesuturilor epiteliale, inclusiv a membranelor mucoase. Vitamina A este prima linie de apărare împotriva agenţilor patogeni. Studiile arată că ardeii iuţi sînt un excelent remediu de prevenire a diabetului de tip II, ajutînd la stabilizarea nivelului de zahăr din sînge. Mai este indicat în etilism cronic, sub formă de tinctură de ardei iute, din care se beau 10-30 de picături în ceai amar, cînd apare nevoia de a consuma alcool. În dischinezii biliare, se poate ţine o cură care constă în consumul constant, dar moderat (3-4 grame) de ardei iute la fiecare masă. În doze mici, ardeiul pisat elimină calculii renali, fiind totodată un calmant al durerilor de rinichi şi vezică. O jumătate de ardei iute pe zi are şi efecte stimulente asupra sistemului nervos, creînd o stare de bună dispoziţie. Acţionează asupra proceselor de memorare şi învăţare. Este un afrodisiac, mai ales dacă se asociază cu sucul de cartof. Puneţi pe periuţa de dinţi puţină pudră de ardei iute şi spălaţi-vă. Această operaţie este benefică pentru gingii, iar dacă faceţi gargară cu o soluţie de ardei iute, veţi scăpa de dureri de gît.
Alungă durerea articulară
Şi extern ardeiul iute face minuni. În farmaciile naturiste se găsesc unguente din ardei iute. Acestea sînt recomandate în reumatism, în nevralgii şi afecţiuni ale nervilor periferici, osteoartrită, dureri de cap. Frecţionarea cu acest unguent intensifică circulaţia sangvină în zona afectată de reumatism, dă senzaţia de încălzire a articulaţiilor şi îndepărtează durerea. Ardeiul iute este indicat şi în degerături, amorţeala picioarelor şi tulburări de mers. Unguentele pe bază de ardei iute sînt utile în lumbago, algii reumatismale şi crampe musculare. Persoanele care au probleme cu căderea părului pot masa zilnic rădăcinile firelor de păr cu tinctură de ardei iute. Această soluţie întăreşte rădăcina şi stimulează circulaţia sanguină la nivelul pielii capului. Trebuie să avem grijă, căci tinctura poate fi iritantă dacă este aplicată pe răni. Nu aruncaţi sucul de la ardeii iuţi muraţi. După filtrare, este foarte bun pentru masajul capului, stimulînd circulaţia sanguină la nivelul rădăcinii părului. Fiind benefic pentru piele, ardeiul iute e de folos şi în psoriazis, ameliorînd simptomele. În neuropatia diabetică, aplicarea locală a capsaicinei duce la atenuarea durerii. Ardeiul iute macerat în alcool timp de 10 zile este foarte bun în afecţiuni şi dureri reumatismale. Sub formă de pudră, vindecă rănile. Aplicînd un strat subţire pe zona afectată, rana se va curăţa. Cei care suferă de mîini şi picioare reci trebuie să facă frecţii cu tinctură din ardei iute. Pentru calmarea durerilor articulare, majoritatea plasturilor din farmacii conţin ardei iute.
O metodă de slăbire picantă
Căldura care este resimţită în urma consumului de ardei iute este energie care rezultă în urma arderii caloriilor. Cu alte cuvinte, mîncînd ardei iute, se poate slăbi natural, iar efectul durează şi 20 de minute după ingerare. Pentru a scăpa de kilogramele în plus, trebuie să ne ajutăm organismul să îşi accelereze procesele metabolice, deoarece un metabolism rapid duce la activarea termogenezei, iar prin termogeneză excesul de calorii este convertit în energie termică. Rezervele de lipide sînt cele mai importante surse de energie ale corpului, deci stimularea termogenezei va avea efecte asupra arderii depunerilor de grăsimi. Unul dintre cele mai cunoscute alimente cu efect termogen este ardeiul iute. Desigur, se slăbeşte şi prin transpiraţia provocată de iuţeala ardeilor, de aceea e bine să punem lichidele la loc, bînd mai multă apă. Ardeiul iute diminuează şi apetitul. Consumîndu-l cu regularitate, veţi observa că tentaţiile dulci şi sărate nu vă vor mai chinui. Gustul picant al ardeiului iute nu îl recomandă ca aliment independent. Din fericire, această legumă poate fi preparată în fel şi chip. Poate fi adăugată în salate, sandvişuri, sosuri, orice mîncare gătită. Se face şi dulceaţă din ardei iuţi. Dacă nu suportaţi gustul picant, luaţi suplimente alimentare pe bază de ardei iute. Nu uitaţi! Pudra de ardei iute uscat are cele mai mari proprietăţi vindecătoare. Iar dacă vi se pare că pişcă prea tare, beţi o cană de lapte şi iuţeala va trece.
Soiuri şi iuţeli
- Poblano: mare, în formă de inimă. Are acelaşi gust iute ca ardeii Chilli. La maturitate, devine roşu închis spre maro.
- Anaheim: roşu, lunguieţ.
- Serrano: mic, de formă conică, de culoare roşie-portocalie.
- Habanero: mic, bombat, considerat cel mai iute, are aromă de fructe. În Mexic şi Caraibe, se foloseşte în sosuri calde.
- Cayenne: subţire şi conic, este cel mai familiar, întîlnit mai ales sub formă de pulbere (piper roşu).
- Ardeii Habanero sînt cotaţi cu 200.000 sau mai mult pe scala Scoville, indicînd faptul că extractul lor trebuie să fie diluat de peste 200.000 de ori pentru ca prezenţa capsaicinei să devină nedetectabilă. Ardeii graşi sînt cotaţi cu 0 unităţi Scoville. În Romania, ardeii iuţi obişnuiţi ating 3.000-4.000 de unităţi. Cel mai iute ardei din lume se numeşte Naga Jolokia şi atinge 1.000.000 de SHU.
Contraindicaţii
Consumul de ardei iute este interzis doar persoanelor care au răni deschise în zona faringelui sau a tractului gastrointestinal. Hemoroizii, inflamaţiile intestinale sînt accentuate de consumul de ardei iute. De asemenea, femeile care alăptează trebuie să excludă din dietă lor acest aliment, pentru că poate trece în lapte.
Calendarul plantelor de leac
1995 - Chimen dulce
1996 - Monardă
1997 - Cimbru
1998 - Mentă
1999 - Lavandă
2000 - Rozmarin
2001 - Salvie
2002 - Echinacea
2003 - Busuioc
2004 - Usturoi
2005 - Oregano
2006 - Muşcată
2007 - Roiniţă
2008 - Calendula
2009 - Dafin
2010 - Mărar
2011- Hrean
2012- Lemn dulce
2013- Soc
2014 - Tarhon
2015 - Sunătoare
2016 - Ardei iute
2017- Coriandru
2018 - Urzică
2019 - Hamei
2020 - Fructe de pădure