90% din exporturile din 2021 s-au făcut prin Marea Neagră, în special prin portul Odesa, suspus blocadei ruse, în prezent. Potrivit datelor de la think tank-ul Bruegel, împreună, Rusia și Ucraina exportau 12% din cerealele vândute în lume.
Dacă este să ne rezumăm stric la cifre, înainte de război, uleiul de floarea soarelui ucrainean reprezenta 49,6% la sută din volumul comerțului global, porumbul - 15,3%, orzul - 12,6%, iar grâul - 10%.
O pondere deloc de neglijat au reprezentat-o, de asemenea, și culturile rusești. Procentul de grâu, spre exemplu, a fost de 24,1%, 23,1% - ulei de floarea soarelui, 19,6% - floarea soarelui și 14,2% - orez.
În plus, Moscova este, totodată, și un exportator cheie de îngrășăminte, pe care a încetat să îl mai comercializeze ca răspuns la sancțiunile impuse de SUA și UE. ONU estimează că 1,4 miliarde de oameni ar putea fi afectați de penuria de grâu și alte cereale în zone vulnerabile precum Orientul Mijlociu și Africa.
Pentru a mai câștiga din pierderi, Executivul comunitar a propus implementarea unor coridoare de transport feroviar, fluvial și rutier, care presupun rute alternative către porturile Mării Negre.
Experții consideră însă că vorbim de intenții bune, decât de soluții viabile. Principala problemă - spun ei - este lipsa infrastructurii fizice.
„Investitorii privați nu vor risca să pună bani, iar autoritățile publice vor avea nevoie de ani de zile”, a declarat Mike Lee, directorul firmei de consultanță Green Square Agro.
Potrivit lui Lee, varianta transferului cerealelor în portul Constanța, din România, nu pare să aibă şanse de succes datorită capacităţii reduse a navelor.
