Procurorii şi poliţiştii au făcut, miercuri, 49 de percheziţiile la sedii centrale şi la sucursale ale Omniasig din Bucureşti şi din toate judeţele, într-un dosar în care a fost începută urmărirea penală pentru abuz în serviciu şi fals intelectual.
Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a arătat joi, într-un comunicat de presă, că în această cauză au fost audiate mai multe persoane, iar în urma efectuării percheziţiilor au fost identificate şi ridicate mai multe înscrisuri, care urmează să fie analizate în cadrul probatoriului administrat.
Potrivit sursei citate, din probatoriul administrat până la acest moment a rezultat că, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, mai mulţi angajaţi ai firmei de asigurare au încheiat cu persoane fizice contracte de asigurare a locuinţelor, cu încălcarea dispoziţiilor legale în materie.
Astfel, începând din 27 iulie 2013, s-a instituit pentru proprietarii de locuinţe obligaţia încheierii unei poliţe de asigurare obligatorie a locuinţei (PAD - poliţă de asigurare contra dezastrelor naturale: cutremure, inundaţii şi alunecări de teren), în format electronic, separat de încheierea unei poliţe de asigurare facultativă care ar acoperi aceste riscuri.
Prin modificările aduse Legii 260/2008 de dispoziţiile Legii 243 din 17 iulie 2013, publicată în Monitorul Oficial din 24 iulie 2013 şi intrată în vigoare la data de 27 iulie 2013, persoanele fizice şi juridice nu mai puteau încheia contracte de asigurare facultativă a locuinţelor decât dacă încheiau, în prealabil, o asigurare obligatorie a acestora.
În aceste condiţii, susţin procurorii, societăţile de asigurare puteau încheia contracte de asigurare facultativă numai după ce verificau condiţiile existenţei asigurării obligatorii a locuinţei, inclusiv, dacă asiguratul a plătit prima obligatorie de 20 de euro pentru locuinţele de tip A şi 10 euro pentru locuinţele de tip B.
Sumele de 20 şi respectiv 10 euro trebuiau virate de societăţile de asigurare în conturile societăţii de asigurare PAID (Pool-ul de Asigurare împotriva Dezastrelor Naturale, societate de asigurare de interes public, componentă esenţială în cadrul programului român de asigurarea catastrofelor), se mai arată în comunicat.
"Antedatând poliţa de asigurare facultativă, s-a creat aparenţa că respectivele contracte ar fi fost încheiate într-un moment în care nu exista obligativitatea încheierii asigurării obligatorii şi, respectiv, a încasării primei de asigurare revenite PAID", potrivit Parchetului instanţei supreme.
Procurorii au mai arătat că, dacă ar fi procedat conform normelor legale în vigoare, angajaţii companiei de asigurare ar fi trebuit să încheie, într-o primă fază, asigurarea obligatorie şi să încaseze suma de 20, respectiv 10 euro ce urma a fi virată în contul PAID.
"Numai după acest moment compania în cauză putea încheia contracte de asigurare facultativă. Practic, orice contract de asigurare facultativă încheiat în absenţa unui contract de asigurare obligatorie a creat în dauna PAID un prejudiciu de 20/10 euro per contract", a precizat Parchetul ICCJ.
Şeful Direcţiei de Investigarea Fraudelor, Alexandru Ioniţă, a declarat miercuri că în ancheta privind societatea de asigurare vor fi verificate peste un milion de documente, urmând să se stabilească modul de operare şi gradul de vinovăţie al persoanelor implicate.
"Suspiciunile pe care noi le avem privesc realitatea şi modul de întocmire al poliţelor de asigurare, pentru care pot să vă spun faptul că nu există nicio suspiciune privind reala lor şi corecta lor întocmire vizavi de persoanele fizice care au beneficiat de aceste poliţe, deci persoane care au beneficiat în mod corect şi de bună-credinţă. Verificările noastre vizează ridicarea acestor documente", a spus Ioniţă.
Întrebat câte poliţe de asigurare în cazul cărora ar exista suspiciuni vor fi verificate de anchetatori, Ioniţă a spus că este vorba de "peste un milion de documente".
Întrebat când a fost demarată ancheta, Ioniţă a spus că verificările au început la jumătatea anului 2013, dar s-au făcut în prezent, atât în Capitală, cât şi al nivelul serviciilor judeţene de investigare a fraudelor. Potrivit lui Ioniţă, anchetatorii au fost sprijiniţi de Serviciul Român de Informaţii în această anchetă.
Surse judiciare au declarat, miercuri, pentru MEDIAFAX, că directorul general şi alţi peste 40 de directori ai Omniasig sunt suspectaţi de anchetatori de implicare în falsificarea mai multor poliţe de asigurare, prejudiciul produs astfel statului fiind de câteva milioane de lei.
Procurorii Parchetului instanţei supreme fac cercetări în această cauză ce vizează suspiciuni privind săvârşirea de către mai multe persoane a unor infracţiuni de abuz în serviciu şi fals intelectual, pentru care a fost începută urmărirea penală.
Unicul obiect al verificărilor desfăşurate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în cadrul Omniasig este situaţia poliţelor de asigurare de locuinţe emise de companie în a doua jumătate a anului 2013, a anunţatmiercuri asigurătorul.
"Unicul obiect al acţiunii de verificare desfăşurată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în cadrul Omniasig este situaţia poliţelor de asigurare de locuinţe emise de compania noastră în a doua jumătate a anului 2013, respectiv în perioada de intrare în valabilitate a poliţelor PAD. Compania noastră va colabora pe deplin şi va pune la dispoziţia autorităţilor toate documentele şi informaţiile solicitate. În acelaşi timp, am demarat o investigaţie internă pentru a lămuri în întregime această situaţie", se arăta într-un comunicat al Omniasig remis MEDIAFAX.
Activitatea curentă a Omniasig nu este în niciun fel perturbată de aceste verificări, se mai spune în comunicat.
Distribuirea poliţelor PAD (poliţă de asigurare împotriva dezastrelor) s-a făcut prin intermediul acţionarilor Pool-ului de Asigurare Împotriva Dezastrelor (PAID) până în luna iulie a anului trecut, printre care nu figura şi Omniasig. Ca urmare a semnării unui protocol cu PAID, Omniasig a început în luna august să distribuie poliţe PAD.
