Investiţiile imobiliare din România s-au redus, în primele nouă luni ale acestui an, cu 13% faţă de perioada similară din 2017, până la 520 de milioane de euro, însă estimările indică un volum de 800-900 milioane de euro până la 31 decembrie 2018, au arătat consultanţii imobiliari, joi, într-o conferinţă de specialitate.
Tranzacţiile din Bucureşti au reprezentat 76% din volumul înregistrat la nivel naţional, în condiţiile în care lichiditatea în oraşele secundare continuă să se îmbunătăţească.
"În România se înregistrează doar 8% din tranzacţiile la nivelul regiunii, aproape jumătate faţă de Ungaria şi de peste trei ori mai puţin decât în Cehia. Aceasta în condiţiile în care Ungaria are o economie mai mică decât a României, iar Cehia, una similară. Este vorba despre percepţia investitorilor asupra ţării, deşi condiţiile de finanţare s-au îmbunătăţit simţitor în ultimele 18 luni, cu structuri şi costuri mai apropiate de alte pieţe din Europa Centrală şi de Est", a spus Andrei Văcaru, head of capital markets la JLL România.
Aceasta a precizat că în 2018 volumul total al tranzacţiilor a fost dominat de cele ale spaţiilor de birouri (circa 56%) şi retail (circa 30%), urmate de industrial şi rezidenţial.
"La finele lunii septembrie, yieldurile (randamentele - n.r.) au fost de 8% pentru industrial, de 7,25% pentru birouri, de 7% pentru retail. Pentru următoarea perioadă, ne aşteptăm ca yieldurile să rămână stabile, cu excepţia celor pentru industrial care ar mai putea să scadă. Bucureştiul oferă o combinaţie unică între chirii stabile şi potenţialul de comprimare a yieldurilor pe fundalul lichidităţii foarte crescute în celelalte pieţe europene", a spus Andrei Văcaru.
Valoarea stocului modern de birouri este, la nivel naţional, de 2,64 milioane mp, dintre care 58% sunt clădiri de clasă A. Livrările de spaţii de birouri noi au ajuns la 111.000 mp în primele nouă luni din 2018. Din cauza creşterii preţurilor terenurilor, dar şi a forţei de muncă, JLL estimează că nivelul chiriilor ar putea să crească faţă de media actuală, de 16 euro/mp/lună.
IT-ul continuă să rămână cel mai mare jucător pe piaţa locală spun specialiştii, iar în 2019 va excela livrarea de spaţii noi. Închirierea birourilor în regim de coworking este estimată să se dezvolte în anul 2019.
"Piaţa de spaţii industriale&logistice este vedeta acestui an. Piaţa se maturizează, iar rata de neocupare de 5%, înregistrată la nouă luni, este una sănătoasă. Această piaţă s-a dublat în ultimii trei ani şi cu 195 mp/mia de locuitori se apropie simţitor de media europeană, de 300 mp/mia de locuitori", au precizat specialiştii.
Pe piaţa de retail se înregistrează un stoc total de spaţii moderne de aproximativ 3,1 milioane mp, rezultând o densitate de 151 mp/1.000 locuitori.
Piaţa românească de retail a intrat într-o fază de maturitate, în condiţiile în care activitatea de dezvoltare de centre comerciale planificate pentru 2018-2019 este reprezentată în special de extinderile schemelor existente. Conform consultanţilor imobiliari, România continuă să fie una dintre principalele destinaţii din Europa pentru retailerii internaţionali, cu un potenţial important de creştere şi de îmbunătăţire a puterii de cumpărare.
Bucureştiul, conform City Momentum Index - JLL Global, se află, în anul 2018, pe locul 30 la nivel mondial. Clasificarea are la bază mixul dintre indicii socio-economici şi indicii de real estate, fiind pentru prima dată cuprins într-un astfel de clasament.
La nivel global, tehnologia şi digitalizarea au devenit omniprezente, astfel structura industriei de retail este într-un proces continuu de transformare. Lumea virtuală nu a afectat comerţul tradiţional, ci dimpotrivă aceste concepte s-au completat reciproc.
Conform specialiştilor, în România suntem încă în faza incipientă a revoluţiei tehnologice la nivelul experienţei de shopping, însă există un interes în creştere atât din partea retailerilor, cât şi din partea proprietarilor de centre comerciale de a combina tehnologia cu tradiţionalul, pentru un ambient la nivelul aşteptărilor cumpărătorilor.
Ca tendinţă, se remarcă o creştere semnificativă a spaţiului dedicat sectorului de Food & Beverages, de la 5% la 10-15% în Europa şi de circa 8% în România.
