Potrivit unui comunicat al Parchetului General, citat de Agerpres, art. 4 alin. 10 din Regulamentul de ordine interioară al parchetelor, aprobat prin Ordinul ministrului Justiției nr. 2632/ C/ 2014, modificat prin Ordinul nr. 1650/ C/ 2015, prevede: "Cu cel puțin șase luni înainte de încetarea mandatului funcției de conducere, procurorii care ocupă aceste funcții trebuie să comunice Direcției Resurse Umane și Organizare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii opțiunea cu privire la parchetul la care doresc să funcționeze".
Având în vedere că Tiberiu Nițu a fost numit în funcția de procuror general prin Decretul nr. 480/ 15.05.2015 publicat în M.O. nr. 276 din 16.05.2013, termenul de 6 luni se împlinea la data de 16 noiembrie 2015, dată la care a fost depusă cererea.
"Prin formularea acestei cereri, procurorul general s-a conformat dispozițiilor legale și regulamentare privind cariera procurorilor, orice altă interpretare fiind pură speculație", explică reprezentanții Parchetului.
Tiberiu Nițu a depus o cerere la Secția pentru procurori a CSM în care a solicitat "continuarea activității într-o funcție de conducere" la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, după încetarea mandatului de procuror general al României.
Solicitarea lui Tiberiu Nițu a fost aprobată în ședința de marți a Secției pentru procurori a CSM.
Tiberiu Nițu a fost numit în funcția de procuror general al României la data de 16 mai 2013, iar mandatul său în fruntea Ministerului Public are o durată de 3 ani, adică până în mai 2016.
Numirea lui Tiberiu Nițu în funcția de procuror general a stârnit numeroase controverse.
Inițial, el a fost propus pentru această funcție în noiembrie 2012 de ministrul Justiției de atunci, Mona Pivniceru, însă a primit aviz negativ de la CSM, fiind respins apoi și de fostul președinte Traian Băsescu.
Motivele invocate de CSM au vizat faptul că Tiberiu Nițu avea un autocontrol scăzut, o rezistență scăzută la stres, irascibilitate, o scăzută capacitate de mobilizare și adaptare la interviu, precum și o spontaneitate redusă.
Tot atunci, CSM susținea că Tiberiu Nițu nu întrunește condițiile și exigențele necesare funcției de procuror general, nu doar din punctul de vedere al lipsei unei viziuni strategice asupra managementului Ministerului Public, dar și din perspectiva structurii de personalitate.
În aprilie 2013, fostul premier Victor Ponta, care îndeplinea și funcția de ministru interimar al Justiției, l-a propus din nou pe Tiberiu Nițu la șefia Ministerului Public.
În urma unor negocieri între Traian Băsescu și Victor Ponta, s-a ajuns la un compromis, Tiberiu Nițu era acceptat pentru funcția de procuror general, iar Laura Codruța Kovesi era numită procuror șef al DNA, cele două nominalizări primind aviz pozitiv și din partea CSM.
