Peste jumătate dintre copiii din România declară îşi doresc să plece din ţară şi să se stabilească peste graniţe, arată un studiu realizat de organizaţia Salvaţi Copiii. Ancheta arată cifre îngrijorătoare şi în ceea ce priveşte şcolarizarea, concluziile fiind că aproape doi din 10 tineri de peste 16 ani nu urmează nicio formă de învăţământ. Mii de minore devin anual mame în România, iar dintre acestea sute nasc a doua sau chiar a treia oară înainte de majorat. În ceea ce priveşte sesizările de abuz sexual cu victime minore, doar 20% dintre cazuri ajuns pe masa unui judecător, mai spun oficialii organizaţiei, care cer Guvernului „un plan de măsuri imediate”.
Peste jumătate dintre copiii români (55,1%) îşi doresc să plece din ţară şi să se stabilească peste graniţă
„Peste jumătate dintre copiii români (55,1%) îşi doresc să plece din ţară şi să se stabilească peste graniţe, în vreme ce o treime dintre aceştia şi-ar dori să-şi continue studiile în străinătate. Printre principalele motive care i-ar determina să emigreze se numără oportunităţile legate de educaţie (26,3%), neîncrederea sau nemulţumirea faţă de condiţiile de viaţă din România (21,9%)”, arată un studiu realizat de Salvaţi Copiii şi ale cărui rezultate au fost date publicităţii miercuri.
Documentul, care face o radiografie a situaţiei copiilor români, subliniază că în ultimii 20 de ani, numărul copiilor din România a scăzut de la aproape 4.800.000 la 3.740.300 şi arată că în cazul celor rămaşi în ţară există „semnificative disparităţi, în detrimentul celor din mediul rural”.
Ancheta situează România ca fiind ţara din UE cu cel mai scăzut nivel de participare la programele şcolare în cazul tinerilor cu vârste peste 16 ani, fiind totodată, potrivit OCDE , unul dintre statele în care diferenţa de performanţă generată de statutul socioeconomic al elevilor atinge cel mai înalt nivel. „Variaţia de performanţă explicată strict prin statutul socioeconomic al elevului (eliminând toţi ceilalţi factori) atinge, în România, nivelul de 25,8%, în comparaţie cu o medie OCDE de 15,5% şi în creştere faţă de valoarea înregistrată de ţara noastră la testarea anterioară (18%). Diferenţa de punctaj mediu, la matematică, între elevii cei mai avantajaţi şi cei mai dezavantajaţi este de 132 de puncte în cazul României (faţă de o medie OCDE de 93 de puncte), în creştere cu 24 de puncte faţă de ediţia anterioară a testării. De altfel, România este indicată şi printre ţările în care această diferenţă generată de statutul socioeconomic s-a adâncit semnificativ în ultimii 10 ani, ca excepţie de la tendinţa generală la nivelul OECD (unde această diferenţă a suferit doar o creştere minoră)”, arată studiul.
Conform Salvaţi Copiii, în România, doar 0,8% dintre copiii sub doi ani au acces la educaţie timpurie (înjumătăţit faţă de 1,6% în 2020 şi comparat cu 9,2% media UE), iar procentul ajunge la doar 15,1 în cazul celor care au împlinit 2 ani (în scădere drastică faţă de 21,1% în 2020 şi faţă de 33,3% media UE), iar unu din cinci copiii nu termină şcoala la timp.
Probleme semnificative legate de participarea la educaţie apar încă de la gimnaziu
„Probleme semnificative legate de participarea la educaţie apar încă de la gimnaziu, cu un procent de 12,2% dintre copiii români care au vârsta corespunzătoare acestui nivel de educaţie, dar nu sunt cuprinşi în şcoală , iar procentul creşte odată cu vârsta, atingând 13,25% în cazul copiilor de 14 ani, 17,26 % în cazul celor de 15 ani şi 19,01% în cazul celor de 16 ani”, transmite Salvaţi Copiii.
Studiul subliniază că „un capitol nevralgic separat este cel al copiilor cu cerinţe educaţionale speciale (CES)”.
„În peste jumătate (54,7%) dintre şcolile unde învaţă şi elevi cu cerinţe educaţionale speciale, consilierul şcolar vine doar săptămânal/ocazional, în vreme ce doar 44,3% beneficiază de serviciile unui consilier şcolar permanent, arată o anchetă Salvaţi Copiii România. În anul şcolar 2022-2023, au fost cuprinşi în învăţământul de masă 46.779 de copii şi adolescenţi cu cerinţe educaţionale speciale şi 19.023 de copii şi adolescenţi în învăţământul special, arată datele Ministerului Educaţiei”; se arată în documentul citat, specialiştii organizaţiei arătând că şcolile nu dispun de spaţii speciale pentru derulare de activităţi specifice şi nu oferă de sprijin psiho-educaţional pentru ca elevii cu CES să fie integraţi şi menţinuţi în învăţământul de masă.
82 % dintre elevi au fost martori ai situaţiilor de bullying în şcoală
În ceea ce priveşte bullyingul, organizaţia notează că „deşi tot mai multe incidente grave, inclusiv sinucideri, cu victime printre copii sunt puse pe seama bullyingului, fenomenul continuă să crească atât ca incidenţă, cât şi ca gravitate, în lipsa unor măsuri adecvate de răspuns”.
O consultare la care au participat aproape 4500 de elevi relevă că 82% dintre elevi au fost martori ai situaţiilor de bullying în şcoală, 28% dintre respondenţi afirmând că au asistat des şi foarte des la astfel de situaţii, multe dintre ele având loc în clasă, iar adultul care intervine este dirigintele. 2% dintre respondenţi susţin că nimeni nu intervine în astfel de situaţii.
În grupul de prieteni incidenţa bullyingului pare a fi mai scăzută, reţelele de socializare fiind indicate ca mediu în care copiii asistă frecvent la situaţii de bullying – 79% dintre ei afirmând că au asistat la astfel de situaţii, iar 45% declarând că asistă la cyberbullying des sau foarte des.
„Aproape jumătate dintre respondenţi (49%) afirmă că au fost victime ale bullyingului, în timp ce 1 din 10 spune că s-a aflat des sau foarte des în astfel de situaţii. Peste un sfert dintre elevi (27%) admit că s-au aflat în poziţia de autor al actelor de bullying, în schimb proporţia celor care admit frecvenţe ridicate ale acestui comportament este de doar 2%. Trei sferturi dintre copii (74%) susţin că discută cu adulţii despre situaţiile de bullying, iar 22% din ei afirmă că fac acest lucru rar sau foarte rar”, arată Salvaţi Copiii.
Sub 20% din sesizările cu privire la fapte penale de abuz sexual cu victime minore au fost finalizate prin trimiterea în judecată a agresorilor
„În România, conform Consiliului Superior al Magistraturii (2020), în medie, 80% dintre cele 18.549 de sesizări cu privire la fapte penale de abuz sexual cu victime minore (1 februarie 2014-29 iulie 2020), mai puţin de 20% (3.496) au fost finalizate prin trimiterea în judecată a agresorilor, iar pentru două treimi (12.636) au fost adoptate soluţii de clasare”, arată rezultatele studiului.
În mediul online, conform analizei Salvaţi Copiii, 29% dintre copii afirmă ca au primit imagini sau video-uri cu conţinut care înfăţişează nuditate sau ipostaze sexuale pe Internet şi 20% dintre copii afirmă că li s-au cerut fotografii sau imagini video care să îi înfăţişeze nud sau într-o ipostază sexuală.
„De altfel, în cadrul liniei de raportare organizate de Salvaţi Copiii, esc_ABUZ (www.oradenet.ro), ce vizează conţinutul dăunător pentru copii şi tineri în mediul online, au fost primite 3.415 astfel de raportări, din care 42,82% (1254) ilustrau imagini cu abuz sexul asupra copiilor (CSAM) sau materiale cu minori în ipostaze sexualizate, iar 653 dintre ele reprezentând materiale generate chiar de către minori (CSAM). Din 2016 până la sfârşitul anului 2023, au fost primite 33.281 de notificări. Materialele identificate sunt trimise de către specialiştii Salvaţi Copiii către IGPR”; informează organizaţia.
Nivelul bunăstării emoţionale al copiilor români „scade semnificativ odată cu vârsta
Aceasta atrage atenţia şi asupra nivelului bunăstării emoţionale al copiilor români care „scade semnificativ odată cu vârsta„, în cazul fetelor, de la un scor mediu de 65,6 la vârsta de 11 ani, la 52 la vârsta de 13 ani, respectiv 49,4 la 15 ani, iar în cazul băieţilor de la 71,8 în cazul celor de 11 ani, la 65,4 în cazul celor de 13 ani şi 61,7 în cazul celor de 15 ani.
„Un raport al OMS relevă o serie de probleme legate de bunăstarea emoţională a copiilor români: mulţi dintre ei au probleme frecvente legate de somn (cu o incidenţă care ajunge la peste 41% în cazul fetelor de 15 ani) se simt frecvent nervoşi (cu o incidenţă de până la 57% tot în cazul fetelor de 15 ani), se simt singuri frecvent sau în permanenţă (32% din fetele de 15 ani)”, arată Salvaţi Copiii.
46% dintre copii declară că părinţii lor recurg la pedeapsa corporală
Abuzul din partea părinţilor este un alt aspect scos în evidenţă, statisticile arătând că la nivel naţional, 46% dintre copii declară că părinţii lor recurg la pedeapsa corporală, procentul acestora fiind „mult mai mare decât cel al părinţilor care admit că folosesc astfel de pedepse”.
„Unu din 10 copii mărturiseşte că este victimă a acestei forme de violenţă des sau foarte des, cu o incidenţă mai mare în cazul copiilor din mediul rural. Mai mult decât atât, răspunsurile copiilor indică persistenţa unor forme severe de violenţă din partea adulţilor din familie, cum ar fi: obligarea de a sta în genunchi (5%), arsurile intenţionate (1%) sau pedepsele fizice care necesită spitalizare (1%)”, arată raportul Salvaţi Copiii.
Rata mortalităţii infantile înregistrată de ţara noastră continuă să fie mult peste media Uniunii Europene
Organizaţia face publice statistici care arată nevoia unei intervenţii rapide, „prin programe solide de prevenţie şi limitare a riscurilor la care sunt expuşi cei mai tineri dintre cetăţenii României: 27,3% dintre adolescenţii români fumează produse din tutun: 50,1% dintre ei consumă alcool şi 14% dintre copii au recunoscut că au practicat jocuri de noroc pe bani, dar impactul fenomenului este mult mai amplu, 40% dintre ei menţionând că au prieteni implicaţi în astfel de activităţi.
Studiul arată că anual peste 7.000 de copii se nasc din mame minore. Deşi neajunse încă la vârsta majoratului, aproape 1.200 din aceste mame sunt la a doua sau chiar a treia naştere. Multe dintre ele nu au folosit niciodată metode contraceptive şi nici nu merg la medic pentru a monitoriza sarcina.
„Deşi semnificativ mai mică faţă de acum 20 ani, rata mortalităţii infantile înregistrată de ţara noastră continuă să fie mult peste media Uniunii Europene (5,2 la mie versus 3,2 la mie)”, arată studiul.
Acesta subliniază că legea în România nu prevede obligativitatea înfiinţării unor structuri consultative ale copiilor, iar autorităţile au făcut „eforturi sporadice de înfiinţare a unor structuri de consultare a tinerilor, omiţând dreptul la participare a copiilor”.
Conform organizaţiei, copiii României continuă să fie cei mai vulnerabili la nivelul Uniunii Europene, 41,5% dintre ei aflându-se în risc de sărăcie sau excluziune socială
Salvaţi Copiii recomandă, printre alte măsuri, consolidarea serviciilor de asistenţă socială pentru identificarea precoce a situaţiilor de risc pentru copii, creşterea investiţiilor economice în comunităţile rurale; extinderea programului naţional „Masă sănătoasă în şcoli”, începând cu anul şcolar 2025-2026, pentru fiecare copil în creşele, grădiniţele şi şcolile din comunităţile vulnerabile economic, acoperirea, din surse bugetare centrale sau locale, a costurilor de transport spre oraşe la medicul specialist pentru gravidele vulnerabile din comunităţile dezavantajate; educaţie pentru sănătate începând cu perioada preşcolară şi pentru sănătatea sexuală şi a reproducerii cât mai timpuriu (după modelul de intervenţie dezvoltat de Salvaţi Copiii).
Alte recomandări se referă la sprijinirea şcolilor în procesul de creare a grupurilor de acţiune anti-bullying din şcoli; asigurarea numărului optim de medici şi asistente de neonatologie şi moaşe, pentru a combate mortalitatea infantilă; dezvoltarea serviciilor sociale şi a instituţiilor implicate în protecţia copiilor împotriva abuzului sexual şi pregătirea specialiştilor (asistenţi sociali, psihologi, poliţişti, procurori, judecători) în acest sens şi măsuri pentru integrarea copiilor cu CES.
Salvaţi Copiii solicită de asemenea extinderea la nivel naţional a programului Barnahus dezvoltat de organizaţie şi DGASPC Sector 6, despre care oficialii acesteia spun că este „singurul în măsură să asigure audierea şi protecţia copiilor victime ale abuzului sexual”.
Nu în ultimul rând, Salvaţi Copiii solicită adoptarea de către Parlamentul României a celui de-al 3-lea Protocol facultativ privind Procedura comunicării la Convenţia ONU cu privire la drepturile copilului, în condiţiile în care România nu a ratificat acest protocol adoptat în 2012 permite Comitetului pentru Drepturile Copilului de la Geneva să examineze plângerile provenite de la copii si reprezentanţii lor.
