A murit Mircea Răceanu, ultimul condamnat la moarte din timpul dictaturii comuniste

Doliu
Mircea Răceanu, fostul diplomat român condamnat la moarte pe 20 iulie 1989, ultima sentință capitală pronunțată în timpul dictaturii comuniste, a încetat din viață la vârsta de 90 de ani.
La trei luni după pronunțarea sentinței, Nicolae Ceaușescu i-a comutat pedeapsa la 20 de ani de închisoare. Eliberat ulterior la intervenția președintelui american George H. Bush, transmisă prin ambasadorul SUA la București, Alan Green Jr., Răceanu s-a stabilit în Statele Unite.
În 2002, președintele Ion Iliescu l-a decorat cu Ordinul Național „Pentru Merit" în grad de Comandor, o recunoaștere târzie a suferințelor și sacrificiilor sale.
Cine a fost Mircea Răceanu
Mircea Răceanu trăia în Virginia, în Statele Unite, țara care îi devenise a doua patrie după ce scăpase cu viață din ghearele regimului Ceaușescu.
Este considerat al doilea cel mai important defector al comunismului românesc, după generalul Ion Mihai Pacepa — cu o distincție esențială: dacă Pacepa provenea din structurile de informații externe (DIE), Răceanu aparținea aparatului diplomatic, o lume aparte, mai puțin obișnuită cu astfel de rupturi.
Născut într-o familie cu rădăcini adânci în Partidul Comunist, Răceanu era fiul adoptiv al lui Grigore Răceanu și fiul biologic al lui Andrei Bernath, comunist ilegalist executat în 1944 în lagărul de la Râbnița. Cu un asemenea trecut, cariera sa diplomatică a progresat firesc: a ajuns să conducă Direcția „America" din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, structura responsabilă de relațiile României cu SUA și cu restul emisferei vestice.
Totul s-a prăbușit pe 31 ianuarie 1989, când a fost ridicat de pe stradă în timp ce se îndrepta spre reședința ambasadorului american, arestat sub acuzația de spionaj pentru Statele Unite. În iulie același an, regimul Ceaușescu l-a condamnat la moarte pentru trădare, ultima sentință capitală pronunțată în România comunistă. Pedeapsa i-a fost ulterior comutată la 20 de ani de închisoare.
Cazul său a zguduit presa occidentală și organizațiile pentru drepturile omului, devenind unul dintre cele mai mediatizate dosare de „spionaj" din ultimii ani ai dictaturii. Răceanu însuși declara, într-un interviu, că „țara noastră era prioritatea nr. 1 în Europa de Est pentru Statele Unite", o afirmație care explică, în parte, miza enormă a procesului său.
După Revoluția din decembrie 1989, a fost eliberat și a emigrat în SUA, unde a obținut cetățenia americană. În anul 2000, Curtea Supremă de Justiție i-a anulat definitiv condamnarea.
Până la capăt, Răceanu a respins eticheta de trădător, susținând că acțiunile sale au reprezentat o tentativă de a eroda comunismul din interior, nu o trădare a țării, ci, dimpotrivă, o formă de fidelitate față de ea.
Citește și:
- 23:34 - Jaqueline Cristian, eliminată de Sabalenka la Madrid Open. Sorana Cîrstea joacă duminică cu Coco Gauff
- 23:26 - Tânăr prins cu 173 km/h în localitate. Depășise limita legală de peste trei ori
- 23:13 - Netanyahu a ordonat un atac puternic al armatei israeliene împotriva Hezbollah în Liban, după ce gruparea a încălcat armistițiul
- 22:41 - Macron, vizită la Atena: Franța și Grecia au semnat nouă acorduri, inclusiv un pact de apărare reînnoit automat la fiecare cinci ani
Mai multe articole despre
Urmărește știrile Realitatea.NET și pe Google News














