Ultimul accident cauzat de acest sistem de accelerare s-a petrecut în noiembrie 2016. Două persoane au murit atunci după ce o locomotivă a accelerat necontrolat și s-a izbit de altă locomotivă.
Anchetatorii au stabilit drept cauză imposibilitatea adaptării vitezei de către mecanic datorită funcționării necorespunzătoare a acceleratorului locomotivei. În urma impactului, un mecanic a fost aruncat la 4 metri distanță și a murit pe loc, iar celălalt a murit la spital. Tot cei de la AGIFER au stabilit atunci că mecanismul de control care a cedat a fost conectat greșit la locomotivă: practic, cei care la-au instalat au uitat să lege două fire. Viteza la impact a fost atunci de 73km/h, cu doar doi kilometri la oră mai mică decât viteza la impact avută de locomotiva care a lovit sâmbătă vagonul, la Galați.
Cu doar câteva luni înainte de acest accident, în februarie 2016, se producea un altul, tras aproape la indigo, la Caransebeș. Și atunci, două locomotive s-au izbit violent după ce mecanicul uneia dintre ele a selectat prima treaptă de accelerație. Locomotiva a prins însă viteză necontrolat, a accelerat până la 75 de kilometri la oră în nici 20 de secunde, iar apoi s-a lovit de locomotiva din față la 50 de kilometri la oră. Și atunci, mecanicul a făcut tot posibilul să frâneze, dar era prea târziu. N-a mai apucat decât să se așeze în poziție ghemuită la postul de conducere.
Iar primul accident produs de acest mecanism s-a petrecut în ianuarie 2004 la Coșlariu, în Alba. Și de această dată, două locomotive s-au ciocnit, tot după ce mecanicul a pierdut controlul asupra vitezei: locomotiva a accelerat atunci la 78 de kilometri la oră. Și de această dată, mecanicul a făcut tot posibilul să frâneze, dar fără niciun efect.
Toate aceste accidente au în comun sistemul de control SAGMA 05/110. Nu este clar încă dacă și locomotiva de la Galați era dotată cu același sistem. Ce știm este că vedem la toate cele 4 accidente un șir al evenimentelor extrem de similar: mecanicul acționează prima treaptă de accelerație, trenul prinde viteză necontrolat, frânarea devine eficientă prea târziu, iar în final se produce impactul. Aproape aceleași distanțe, aproape aceleași viteze, aproape aceleași rezultate. Și totuși: anchetatorii nu credeau până acum că este posibil ca un astfel de incident să aibă loc la CFR Călători, pentru că schemele de montaj sunt diferite și nu ar trebui să fie practic posibile astfel de greșeli. Cam peste un an vom știi exact ce s-a întâmplat și în cazul trenului din Galați.
