Printr-un document ”motu proprio”, papa Francisc cere ca cei care ocupă funcții de conducere și de administrație să nu aibă condamnări sau anchete pentru terorism, spălare de bani sau evaziune fiscală. Nu pot avea bunuri în ”paradisuri fiscale” sau să investească în activități care se opun doctrinei sociale a Bisericii. Este interzis, totodată, pentru toți angajații din instituțiile Vaticanului să accepte cadouri cu o valoare mai mare de 40 de euro. Decretul papei a intrat în vigoare de vineri, din data semnării, 29 aprilie 2021, și receptează indicațiile Convenției ONU împotriva corupției, potrivit VaticanNews.va.
Potrivit noului act, cea mai mare parte a noilor norme erau deja respectate, dar NU erau incluse formal în legislația oficială a Statului Cetății Vaticanului și a Curiei Romane.
Prin acest document, Papa dispune ca toți cei care ocupă funcții de conducere în instituțiile Sfântului Scaun, precum și cei care îndeplinesc funcții de administrație activă, funcții jurisdicționale sau de control, să semneze o declarație prin care dau asigurări că nu au pe numele lor condamnări definitive, că nu sunt supuși unor procese penale în derulare sau unor anchete pentru corupție, fraudă, terorism, spălare de bani, exploatarea minorilor sau evaziune fiscală. În aceeași declarație, aceștia trebuie să dea asigurări că nu dețin sume de bani sau investiții în țări cu un ridicat nivel de spălare a banilor sau de finanțare a terorismului, în ”paradisuri fiscale” sau participații în societăți comerciale care operează împotriva doctrinei sociale a Bisericii.
Documentul adaugă alte articole la Regulamentul General al Curiei Romane o prevedere care îi privește pe toți cardinalii care conduc departamentele până la vice-directori cu un contract de conducere valabil cinci ani, precum și pe toți cu funcții administrative, jurisdicțională sau de control și supraveghere. Aceștia vor trebui să semneze declarația atât la momentul angajării, cât și la fiecare doi ani.
Astfel, înaltele fețe bisericești trebuie să dovedească faptul că nu au pe numele lor condamnări definitive în Statul Cetății Vaticanului sau în alte state, că nu au beneficiat de indult (privilegiu acordat de Papă, care conferă puteri excepționale - n.red.), amnistie sau grațiere, că nu au fost achitați prin prescriere. În plus, trebuie să arate că nu sunt vizați de procese penale în derulare sau anchete pentru participare la organizații criminale, corupție, fraudă, terorism, spălare de venituri din activități criminale, exploatarea minorilor, traficul și exploatarea de ființei umane sau evaziune fiscală.
În plus, trebuie să declare că nu dețin, nici prin persoane interpuse, depozite bani lichizi sau investiții sau participații la societăți și întreprinderi în țările incluse pe lista jurisdicțională cu un înalt risc de spălare a banilor. La fel, vor trebui să dea asigurări că toate bunurile mobile și imobile, în proprietate sau chiar numai deținute, precum și compensațiile de orice fel primite, au o proveniență din activități licite.
De asemenea, este interzis - nu doar pentru cei din funcții de conducere, dar pentru toți angajații instituțiilor Curiei Romane, Statului Cetății Vaticanului și ai entităților legate de acestea - să accepte ”cadouri sau alte utilități” cu o valoare mai mare de 40 de euro, a mai informat Agenția de presă a Vaticanului.
În cazul unor declaraţii mincinoase, Sfântul Scaun va putea să îl concedieze pe angajatul în cauză şi să solicite obţinerea unor despăgubiri.
Tribunalul penal de la Vatican a fost extrem de criticat până acum pentru că nu-i putea convoca pe cei mai înalţi prelaţi ai Bisericii Catolice.
Această schimbare majoră intervine în momentul în care mai multe procese penale răsunătoare se profilează în lunile următoare, implicând cardinali şi episcopi care au lucrat în Secretariatul de Stat (guvernul Vaticanului). Prin urmare, pentru prima dată, ei ar putea fi audiaţi de judecătorii laici ai instanţei penale, scrie AFP, citată de Agerpres.
O anchetă complexă se află în curs de desfăşurare cu privire la finanţarea opacă, prin intermediul unor oameni de afaceri italieni, a unui imobil de lux din Londra, cu aprobarea Secretariatului de Stat. Ea va trebui să stabilească dacă înalţi prelaţi au comis erori de judecată sau au cedat, eventual, corupţiei.
Unul dintre cei mai importanţi cardinali de la Vatican, italianul Angelo Becciu, fostul număr doi din ierarhia Secretariatului de Stat, a fost împins anul trecut la demisie de către papa Francisc, care l-a înştiinţat că era nedemn de încrederea lui întrucât era bănuit de „deturnare de fonduri” de o echipă de anchetatori.
Unul dintre cei mai importanţi cardinali de la Vatican, italianul Angelo Becciu, fostul număr doi din ierarhia Secretariatului de Stat, a fost împins anul trecut la demisie de către papa Francisc, care l-a înştiinţat că era nedemn de încrederea lui întrucât era bănuit de "deturnare de fonduri" de o echipă de anchetatori. Justiţia de la Vatican nu s-a pronunţat deocamdată în acel proces, iar cardinalul Becciu a declarat că este nevinovat.
În timpul mandatului lui Papa Benedict al XVI-lea, s-a desfășurat un proces al acestui tribunal, în 2017, care s-a referit la finanţarea lucrărilor de renovare a apartamentului de 400 de metri pătraţi al cardinalului Tarcisio Bertone, numărul doi al Vaticanului de atunci. Un fost manager al Fundaţiei Spitalului de Pediatrie Bambino Gesu (deţinut de Vatican), acuzat de deturnare de fonduri, a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare, însă cardinalul Bertone, în centrul dosarului, nu a fost niciodată audiat de judecători.
