Rareș Bogdan a declarat, luni, că guvernanții trebuie să vadă cum se poate face restructurarea astfel încât să nu mai fie persoane care plimbă mape, iar sistemul să se eficientizeze.
„Trebuie să vedem, în primul rând, ce restructurări facem şi de unde tăiem cheltuielile. Înainte de a împovăra, trebuie să vedem ce putem restructura, cum putem fi mai chivernisiţi, cum putem strânge cureaua, cum putem să eficientizăm sistemul public, unde sunt persoane care plimbă nişte mape. Şi atunci trebuie văzut exact ce fac. Mai ales în administraţia centrală.
În afară de asta trebuie să ne lămurim cu diversele proiecţii făcute de ministerul Finanţelor cu privire la aducerea mai multor bani la buget. Să vedem de unde se aduc banii, să vedem ce e cu acea gaură, care nu a fost recunoscută în aprilie-mai, dar care vedem că există. Şi aflăm de la o zi la alta că e din ce în ce mai mare. Trebuie să vedem cine a greşit, cine a făcut o proiecţie bugetară greşită, pe ce s-a bazat. De ce s-a bazat pe o anumită încasare a impozitului de profit, care este mai mică, de exemplu, pentru că în urmă cu un an încasările pe impozitul de profit s-au bazat pe zona de energie.
Trebuie să vedem exact cum putem face să ne respectăm promisiunea. Pentru că atunci când s-a constituit coaliţia, au fost făcute câteva mari promisiuni. Stabilitate, într-o graniţă cu un război în desfăşurare, reforme, dar şi faptul că nu vom creşte taxe. Şi ce facem, la un an şi 8 luni distanţă venim cu măsuri care dau peste cap sistemul privat? Nu putem să facem acest lucru şi cred că trebuie să analizăm extrem de serios.
Pot înţelege că anumite facilităţi, anumite excepţii, date de-a lungul timpului, pot fi scoase, dar nu putem veni cu taxe care să afecteze proprietarii, să fie atac la proprietate la 33 de ani de la revoluţie. Atac la proprietate mai puternic decât cel făcut de Ion Iliescu, când a refuzat restituirea proprietăţilor. Nu putem să venim cu taxe care să împovăreze sistemul privat, care deja e supra-impovărat şi care deja gâfâie, din cauza unui sistem bancar deficitar, care refuză împrumutul firmelor private româneşti sau care îngreunează împrumuturile către firme româneşti, preferând creditele către stat, care se împrumută într-o veselie la dobânzi foarte mari şi care le dau siguranţă.
Trebuie să ascultăm argumentele ministrului Finanţelor, ale specialiştilor, să vedem exact ce ne cere Comisia Europeană. Chestiunea cu 4,4% deficit sigur că poate fi discutată. Nimic nu este bătut în cuie definitiv dacă vii cu argumente şi explici situaţia la Bruxelles. România e în graniţa unui război. Ăsta este apanajul ministrului Finanţelor, al prim-ministrului şi al ministerului Fondurilor Europene, dar vă spun din experienţa altor chestiuni discutate de-a lungul timpului că Bruxelles-ul nu e un bau-bau, ascultă argumente, dar trebuie să te duci cu ele.
Trebuie să găsim formulele optime care să nu afecteze mediul privat. Motorul economiei poate fi în prezent şi viitor reprezentat de economia privată, companiile româneşti şi străine care trebuiesc întărite şi ajutate", a declarat Rareş Bogdan.
Ministrul de Finanțe este așteptat la Guvern de premierul Marcel Ciolacu pentru a pune la punct ultimele detalii pentru cele două ordonanțe ale austerității. Cu o gaură la buget de aproximativ 40 de miliarde de lei și cu deficitul bugetar în creștere, executivul apelează la măsuri disperate, iar primele care vor fi adoptate îi vizează pe bugetari.
MĂSURI DISPERATE, ROMÂNII VOR SCOATE MAI MULȚI BANI DIN BUZUNAR
-eliminarea pragului de 5% la TVA
-contribuție la sănătate 10% în construcții și agricultură
-impozit pe venit 10% în IT (peste un anumit plafon)
-majorarea accizele la tutun și alcool
-taxă de 15% pentru companiile care duc profitul în străinătate
-1% pentru clădiri rezidențiale (săgeată în sus) 500.000 euro
-impozit 1% din cifra de afaceri (până în 300.000 euro) sau 3% (peste 300.000 pentru microîntreprinderi)
GUVERNUL PREGĂTEȘTE ORDONANȚELE AUSTERITĂȚII
-reorganizarea sistemului bugetar
-desființarea a 200.000 posturi neocupate la stat
-reducerea numărului de secretari de stat cu 20%
-reducerea cheltuielilor în ministere (plan până la 1 ianuarie)
-comasarea unor instituții publice
sursa: Realitatea PLUS
