În cadrul unei discuții de la Sfântu Gheorghe despre minoritățile naționale, consilierul principal al premierului ungar Viktor Orban, Katalin Szili, a oferit mai multe informații privind situația comunității maghiare din Europa. Discursul oficialului maghiar a inclus, bineînțeles, și România.
Katalin Szili a evidențiat faptul că stabilitatea Europei poate fi garantată doar atunci când comunitățile naționale sunt în siguranță și au dreptul de a guverna autonom, având în vedere principiul subsidiarității europene.
„Sarcina noastră este să ne apărăm reciproc acolo unde se fac acuzaţii nefondate şi ilegale”, a declarat Katalin Szili la Sfântu Gheorghe.
Consiliera a subliniat că identitatea europeană este suma identităţilor naţionale şi Europa există prin identitatea acestor culturi, motiv pentru care este atât de importantă protecţia comunităţilor naţionale autohtone. Aceasta a amintit că autodeterminarea este posibilă pe baza principiului european al subsidiarităţii, iar secuii nu cer nimic ce nu există în altă parte în Europa. Szili a subliniat că maghiarii din Ţinutul Secuiesc nu doresc autonomie etnică, ci autonomie teritorială, pentru care există numeroase exemple.
Comunităţile naţionale autohtone reprezintă 10% din populaţia Europei, în timp ce numărul migranţilor reprezintă doar jumătate din acest procent, însă despre cei din urmă se discută mult mai mult în instituţiile UE, la fel şi despre problematica de gen, şi există un “contrast sfâşietor” în modul în care sunt tratate problemele, a mai semnalat consiliera. Aceasta a subliniat că Europa trebuie să ia măsuri pentru a-şi recăpăta ţinuta şi să abordeze problema minorităţilor naţionale.
„A integra o comunitate fără drepturi colective înseamnă asimilare”, a declarat Ferenc Kalmár, însărcinat special ministerial din Ungaria. Acesta a afirmat că pentru a proteja identitatea sunt necesare drepturile individuale şi cele colective. „Identitatea este mai mult decât dansuri populare şi mai mult decât o limbă”, oferind ca exemplu şcolile cu predare în limba germană din Transilvania, unde studiază copiii români, a explicat Ferenc Kalmár.
Acesta a făcut referire la Convenţia-cadru pentru protecţia minorităţilor europene şi la Carta limbilor, şi la rapoartele privind punerea în aplicare a acestora în fiecare stat membru, subliniind că propunerile de îmbunătăţire ale UE nu sunt obligatorii şi nu pot fi impuse. Din acest motiv, au fost elaborate cinci principii care să le completeze şi care pot fi încorporate în legislaţia statelor membre, a mai explicat Ferenc Kalmár.
Valuri de declarații ale maghiarilor pe subiecte controversate
Acestea nu sunt primele declarații controversate ale oficialilor maghiari pe subiecte sensibile.
La începutul lunii septembrie, președinta Ungarie, Katalin Novak, a spus după o întâlnire oficială cu fostul vicepremier român Kelemen Hunor că, indiferent dacă e la guvernare sau nu, alianța dintre UDMR și liderii maghiari de peste graniță va fi veșnică. Președinta Ungariei a venit în România în contextul summitului Inițiativei celor 3 Mări, însă nu a avut până acum nicio întrevedere oficială cu Klaus Iohannis. Ea s-a pozat, în schimb, cu Kelemen Hunor.
După ce și-a petrecut o parte din vacanță în Ținutul Secuiesc alături de familie, șeful statului ungar, Katalin Novák, se află într-o vizită oficială în România. Miercuri, ea a participat la summitul Inițiativei celor Trei Mări de la București, scrie Maszol.ro
Katalin Novák a vizitat ultima dată capitala României în septembrie anul trecut, pentru discuții bilaterale cu președintele Klaus Iohannis. Vizita din septembrie a avut loc cu ocazia reuniunii de la București a Inițiativei celor Trei Mări, care a reunit douăsprezece țări, printre care România și Ungaria. Maszol înțelege că, deocamdată, nu sunt planificate discuții bilaterale între președinții român și ungar.
În august, un secretar de stat maghiar a facut afirmatii controversate in timpul unei vizite la Cluj. Oficialul a susținut cu tarie ca o mare parte din istoria si evolutia natiei maghiare nu poate fi inteleasa fara a include Clujul in ecuatie.
Árpád János Potáp: „Fără Cluj nu există istorie maghiară”
Árpád János Potáp, secretar de stat responsabil pentru politici naționale în cadrul Cancelariei prim-ministrului ungar, a participat la inaugurarea Casei Herepei, renovată cu sprijinul Guvernului Ungar. Înaintea eveniementului a avut loc o slujbă religioasă care a deschis cea de-a 14 ediție a Zilelor Culturale Maghiare din Cluj.
În cadrul discuțiilor de la eveniment, oficialul a susținut că „fără Cluj nu există istorie maghiară, nu există națiune maghiară” și a punctat că dezvoltarea orașului se datorează și unității maghiare.
„Dacă se realizează unitatea şi solidaritatea, suntem capabili de miracole”, a spus secretarul de stat, care a făcut referire la renovarea exemplară a clădirii medievale. În opinia sa, orice persoană care nu a mai vizitat Cluj-Napoca din perioada anilor 1980-1990 ar fi surprinsă să vadă progresele înregistrate, doar că acestea “nu se fac de la sine”.
“Pentru această evoluţie a fost nevoie ca şi noi, maghiarii, să ne unim, să întărim sentimentul şi experienţa apartenenţei naţionale”, a afirmat politicianul de la Budapesta, citat de hirado.hu.
Numele oraşului Cluj-Napoca nu se poate separa de personalităţile istorice maghiare şi de maghiari, a explicat Árpád János Potápi. “Prin aceasta nu afirmăm că doar maghiarilor le aparţine oraşul. În ultimele secole, decenii şi chiar şi astăzi, Cluj-Napoca a aparţinut întotdeauna oamenilor care au trăit şi trăiesc în acest oraş şi care au contribuit la dezvoltarea acestui oraş cu munca, sârguinţa şi talentul lor”, a subliniat secretarul de stat.
