Potrivit OMS, aceste cazuri de hepatită de origine necunoscută au fost detectate până în prezent în 20 de ţări. Alte 70 de cazuri suspecte, identificate în 13 ţări, aşteaptă să fie confirmate prin teste, relatează Agerpres.
Vestea relativ bună este că doar în şase ţări au fost raportate mai mult de cinci cazuri, însă numai Regatul Unit a identificat 160 de pacienţi cu această boală.
"Au fost făcute progrese importante în ceea ce priveşte investigaţiile complementare şi perfecţionarea ipotezelor de lucru", a declarat Philippa Easterbrook, din cadrul Programului mondial al OMS privind hepatita, în cadrul unei conferinţe de presă.
Marea Britanie a coordonat un set de studii care analizează genele copiilor afectaţi, răspunsul lor imunitar, viruşi şi alte studii epidemiologice, a mai spus oficialul.
Regatul Unit raportase iniţial către OMS, pe 5 aprilie, zece cazuri de hepatită severă în Scoţia, la copii sub zece ani.
În Statele Unite, autorităţile sanitare au declarat vineri ca investighează 109 cazuri similare, dintre care cinci mortale. Trei copii au murit şi în Indonezia.
"În prezent, principalele ipoteze rămân cele care implică adenovirusul, luând în considerare şi rolul COVID-19, fie în calitate de coinfecţie, fie ca infecţie anterioară", a mai spus Easterbrook.
Testele efectuate săptămâna trecută au confirmat că aproximativ 70% dintre cazuri au fost pozitive pentru adenovirus, subtipul 41 - asociat în mod normal cu gastroenterita - fiind cel mai frecvent, a adăugat ea.
Adenovirusurile se propagă în general prin contact direct, prin picături respiratorii şi prin intermediul suprafeţelor, şi provoacă simptome respiratorii, conjunctivită şi tulburări digestive.
De asemenea, testele au arătat că aproximativ 18% dintre pacienţi au fost pozitivi pentru COVID-19, mai arată sursa citată.