1.Săritul peste micul dejun
Există un motiv pentru care micul dejun a fost numit cea mai important masă a zilei. Săritul peste el are ca rezultat un nivel scăzut de zahăr în sânge şi acest lucru este dăunător pentru creier a cărui hrană preferată este glucoza.
Cu atât mai dăunător dacă se întâmplă foarte des. Creierul consumă cea mai multă energie corporală şi circa 20% din totalul de glucoză, în fiecare zi.
Două treimi din „bugetul de energie“ al creierului, potrivit independent.co.uk., este utilizat pentru a ajuta neuronii să trimită semnale în întregul organism, iar treimea rămasă este destinată menţinerii şi reparării celulelor.
Lipsind în mod regulat creierul de nutrienţi necesari determinăm un deficit de energie care se traduce printr-un răspuns mai anevoios al acestui organ la stimuli. Fără ştirea noastră, celulele creierului vor fi în suferinţă şi vor muri în ritm accelerat.
Nu este o surpriză probabil pentru nimeni că atunci când nu dormim suficient noaptea suntem apatici şi uituci toată ziua. Aceasta pentru că somnul deficitar lipseşte neuronii de abilitatea de a funcţiona aşa cum trebuie. În acest fel, creşte riscul de boli mintale, sunt afectate munca şi relaţiile pe care le avem. Mai mult decât atât, simţurile şi reflexele ne sunt alterate, făcând accidentările mult mai probabile.
Privarea de somn cronică poate avea acest efect permanent. Aşa că, data viitoare când simţim că nu avem destul timp pentru a dormi, să ne amintim că trebuie să stabilim nişte priorităţi dacă vrem să performăm. Să ne acordăm timp pentru a ne odihni bine şi vom face mai multe în mai puţin timp, a doua zi.
3.Supraalimentarea
Studiile arată că există o legătură surprinzătoare între obezitate şi demenţă. Mecanismele sunt neclare, dar atunci când mâncăm în exces, iar hrana este lipsită de nutrienţi esenţiali, de vitamine şi minerale, ajungem să ne îngrăşăm, iar creierul rămâne, în mod paradoxal, „înfometat“.
4. Fumatul
O serie de studii care s-au făcut au arătat efectele nocive ale fumatului, astfel că legătura nu este greu de înţeles. Fumatul distruge membrana celulelor şi viabilitatea lor neurală în acele zone ale creierului responsabile cu mişcarea, echilibrul şi coordonarea. Totodată, subţiază cortexul cerebral care are un rol cheie în vorbire, memorie şi percepţie.
Decizia de a renunţa la fumat este una benefică pentru sănătate care ajută şi creierul. Oricum, o mare parte din rău este făcut. Cercetătorii au observant că renunţarea la fumat poate, într-o oarecare măsură, să restabilească grosimea cortexului, dar chiar şi fumătorii înrăiţi care au renunţat la ţigări de 25 de ani au un cortex cerebral mai subţire, comparativ cu cei care nu au fumat niciodată.
5.Deshidratarea
Organismul nostru este format în proporţie de 70% apă, lichid esenţial pentru buna funcţionare a oricărui organ, inclusiv a creierului. Efectul deshidratării asupra creierului este rapid: chiar şi două ore de lipsă a apei duce la declin cognitiv.
Cercetările au arătat că impactul deshidratării afectează funcţii precum cea de rezolvare a problemelor complexe, coordonare şi atenţie în mod special. Nu trebuie să consumăm o anumită cantitate de lichide pe zi, dar trebuie să fim atenţi la apariţia senzaţiei de sete, cel mai bun indicator că avem nevoie de hidratare.
6. Prea mult zahăr
Întregul corp, deci şi creierul are nevoie de zahăr pentru a putea funcţiona, dar alimentele moderne au prea mult. Atunci când consumăm mult zahăr în mod obişnuit, celulele, inclusiv cele cerebrale, se află în stare de inflamaţie cronică. Această situaţie are efect asupra abilităţii organismului de a absorbi nutrienţi importanţi din mâncare şi astfel creierul ajunge lipsit de ce-i este necesar pentru a funcţiona optim. Nu în ultimul rând, zahărul în exces creşte riscul de demenţă şi afectează hipocampul – regiunea din creier implicată în gestionarea memoriei.
7. Stresul
Stresul cronic poate avea un efect negativ asupra întregului organism. Situaţiile stresante sunt, în principiu, un lucru bun şi pregătesc organismul să facă faţă pericolului, dar când stilul de viaţă include stresul cronic, cortisolul se acumulează în creier determinând distrugeri permanente. Stresul cronic nu doar că ucide celulele creierului, dar îl şi face mai mic. Atunci când aceste efect de micşorare loveşte cortexul prefrontal, sunt abilitatea de a învăţa şi de aducere aminte sunt afectate. Este neapărat necesar să găsim un mod de a ne relaxa până nu este prea târziu.
