Cercetătorii suspectau anterior că această specie trăia în Europa la începutul Pleistocenului, epoca geologică din istoria planetei noastre care a început în urmă cu aproximativ 2.588.000 de ani și care s-a încheiat acum 11.700 de ani.
Însă această ipoteză nu a putut fi confirmată până acum.
„Nu este o fosilă spectaculoasă”, afirmă Claire Terhune, profesoară de antropologie la Universitatea Arkansas, explicând că este vorba de „un singur os, dar este al unei specii noi a unui animal oarecum ciudat”.
Osul, un humerus, a fost descoperit în Grăunceanu, un sit arheologic bogat în fosile aflat pe Valea Oltețului în județul Vâlcea.
Aceste situri, descoperite inițial în urma unor alunecări de teren din anii 1960, au dus la descoperirea fosilelor unei game variate de animale, de la maimuțe terestre mari, a girafei cu gâtul scurt si rinoceri.
„Ceea ce ne entuziasmează în mod deosebit este că, deși unele cercetări din anii 1930 sugerau prezența pangolinilor în Europa în timpul Pleistocenului, acele fosile s-au pierdut și alți cercetători au pus sub semnul îndoielii validitatea lor”, afirmă Terhune.
„Acum știm cu certitudine că pangolinii au fost prezenți în Europa în urmă cu cel puțin două milioane de ani”, spune aceasta.
World Wildlife Fund, unul dintre cele mai cunoscute ONG-uri internaționale dedicate conservării naturii, cataloghează toate cele 8 specii de pangolin ce trăiesc pe două continente ca fiind „vulnerabile” sau „în pericol de dispariție”.
