Cormoranul moțat este o specie care apare rar și în numere mici în România. Cel mai des este întâlnit iarna, când unele exemplare vin din nordul Bulgariei pentru a-și căuta resurse noi de hrană. Confirmarea cuibăritului a fost realizată pe data de 17 martie 2019 de Emil Todorov, biolog bulgar care lucrează pentru Societatea Ornitologică Română.
„Grupul de păsări care a confirmat cuibăritul a fost observat de mine pentru prima oară în luna ianuarie, în cadrul programului international de monitorizare a păsărilor de apă, MidWinter Counts. Erau 13 indivizi, adulți și imaturi, în portul Constanța. Stăteau grupați pe balize. M-a intrigat să văd așa de mulți la un loc și am decis să continui să monitorizez acest grup.
Am revenit în luna februarie, pe data de 26 și am văzut că acum erau zece indivizi, pe aceleași balize și diguri. Știam din Bulgaria că primul semn de cuibărire a cormoranilor moțați este după mijlocul lunii martie, așa că pe data de 17 martie am verificat din nou locul unde erau. Deja cormoranii moțați cloceau în trei cuiburi”, a povestit Emil Todorov.
Petre Daea, discurs halucinant în Parlamentul European: "Cormoranii în România fac baie în piscine"
Au schimbat stâncile cu metalul
Cormoranii moțați din portul Constanța cuibăresc pe structuri de oțel, artificiale, platforme marine de exploatare de gaze sau petrol. Este un comportament atipic pentru această specie, de obicei preferă să își instaleze coloniile pe maluri stâncoase, abrupte, cu terase, unde să nu poată fi deranjați. Cea mai apropiată colonie de cormorani moțați se află în nordul Bulgariei, la Capul Kaliakra, pe stâncile de lângă mare.
De acolo, exemplare de cormoran pleacă în fiecare an și spre litoralul românesc pentru a se hrăni. Ajung, de obicei la Vama Veche, dar în ultimii ani au fost observați și la Constanța și în alte locuri. Cormoranul moțat nu este o specie amenințată. Populația europeană este cuprinsă între 153.000 și 157.000 de indivizi maturi. Trendul populațional este însă, descrescător. În Marea Neagră și în Marea Mediterană este întâlnită subspecia Phalacrocorax aristotelis desmarestii.
Aceasta este prima semnalare de cuibărit a speciei în actualele granițe ale României. Pasărea mai este prezentă pe Insula Șerpilor și în Cadrilater, dar aceste teritorii nu mai apăarțin de România.
