Iată ce spune regizorul Yuri Kordonski despre noua premieră: “Marmură e o piesă puternică, abordând problemele esenţiale ale existenţei, aceasta fiind de fapt unica raţiune de a face teatru. ,,Marmură'' este o piesă de substanţă: vorbeşte despre viaţă, despre psihologia umană, despre timp, libertate, iar pentru mine Brodski face parte dintre acei mari autori care a încercat toată viaţa să pătrundă adânc în aceste teritorii...”
Iosif Brodski este unul dintre cei mai mari poeţi ruşi ai secolului al XX-lea. Născut pe 24 mai 1940, la St. Petersburg, Brodski avea să fie arestat şi judecat pe 18 februarie 1964 pentru parazitism social. Condamnat la cinci ani de muncă silnică în nordul Rusiei, Brodski este eliberat după 18 luni de detenție în urma intervenției unor importante personalităţi culturale europene – inclusiv a lui Jean Paul Sartre.
Părăseşte ţara, dar înainte de plecarea din URSS, Brodski îi scrie o scrisoare deschisă lui Brejnev: „chiar dacă poporul meu nu are nevoie de trupul meu, sufletul meu îi va fi de folos”, fiind convins că în cele din urmă va reveni în ţară „în carne şi oase sau pe hârtie”.
Brodski va preda în şase universităţi din SUA – inclusiv Columbia şi New York – şi în Marea Britanie. În 1987 i se decernează Premiul Nobel pentru „opera sa atotcuprinzătoare, plină de o gândire lucidă şi de o poezie strălucitoare”. Primeşte premiul MacArthur Fellows Program. Poeziile lui încep să fie publicate în Rusia după perestroika.
În 1995 primeşte titlul de cetăţean de onoare al St. Petersburgului. Este invitat să revină în patrie, dar Brodski refuză, intimidat de perspectiva onorurilor şi a atenţiei din partea presei. Unul din ultimele sale argumente: „cea mai bună parte din mine sunt versurile mele”. Moare la New York în 28 ianuarie 1996.
Volumele sale de poezii: "Procesiunea" (1962), "Coline" (1962), "Isaac şi Abraham" (1962), "Elegie pentru John Donne şi alte poeme" (1967), "Gortchakov şi Gorbounov" (1965-1968), "Partea discursului" (1977), "Strofe noi" (1983), "Urania" (1987) rămân o mărturie a vie a talentului său literar.
În 2009, regizorul Andrey Khrzhanovsky a realizat un film inspirat de viaţa lui Brodski “O cameră şi jumătate”.
