Poliția Română și experții Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC) anunță că, în această perioadă, prin intermediul rețelelor de social media, utilizatori din România sunt țintiți de postări sau mesaje private care propagă false oportunități de investiție prin link-uri care redirecționează de fapt către pagini cu conținut fraudulos. Mai mult, unii infractori pretind că sunt niște persoane publice sau celebrități pentru a-și convinge victimele să „investească” în schemele lor frauduloase.
Prin această metodă, denumită și „celebrity impersonating scam”, ei folosesc imaginile și numele unor personalități publice sau celebrități din România sau internaționale, pentru a-i atrage pe oameni să investească în produse sau fonduri de investiții false. Modul de operare al acestei fraude poate varia, dar, de obicei, începe cu promovarea unei investiții care este legată de o celebritate, pentru a-i face pe oameni să creadă că investiția este sigură și profitabilă. Persoanele bănuite pot folosi diverse mijloace pentru a-i contacta pe oameni, cum ar fi site-uri web false, anunțuri online, mesaje pe rețelele sociale sau e-mailuri spam.
"De exemplu, mesajele pot promova investiții în afaceri, acțiuni pe bursa de valori, criptomonede, NFT-uri sau alte tipuri de investiții care ar fi legate de celebritatea respectivă. Acestea pot fi prezentate sub forma unor oferte de îmbogățire rapidă sau sub forma unor produse sau servicii exclusiviste, care ar fi disponibile numai pentru o perioadă limitată de timp. Pentru a-i convinge pe oameni să investească, bănuiții pot folosi diverse tactici, cum ar fi prezentarea de declarații false, testimoniale, asigurări despre profituri rapide și mari, manipularea emoțională sau presiunea de a lua o decizie rapidă și neîntârziată", anunță Poliția Română.
Astfel, persoanele vătămate sunt determinate fie să alimenteze, prin transfer bancar, fie să transfere direct criptomonede în adrese controlate de către bănuiți.
"Există cazuri în care persoanele vătămate sunt convinse să instaleze pe terminalele fixe sau mobile aplicații de control la distanță, cu ajutorul cărora bănuiții îi îndrumă să creeze conturi pe diferite platforme de tranzacționare a criptomonedelor, după care transferurile fondurilor, atât FIAT (suma respectivă de bani, de exemplu: lei, euro, dolari etc.), cât și crypto, sunt efectuate, în unele cazuri, fără acordul victimelor, prin folosirea fără drept a datelor de autentificare", a mai transmis Poliția Română.
