Analiza ADN a relevat că Oase 1, mandibula descoperită în Peștera cu Oase în 2002, a aparținut unui bărbat din specia Homo sapiens, care avea însă printre strămoși Homo neanderthalensis. Pe baza modificărilor ADN-ului de la o generație la alta, se estimează că Oase 1 a avut un strămoș neanderthalian în urmă cu 4 – 6 generații. Altfel spus, stră-stră-bunicul lui Oase 1 ar fi putut să fie un om de Neanderthal, notează Scinews.ro.
Datele de până acum sugerau că Homo neanderthalensis domina Europa în urmă cu 50000 ani, a început să conviețuiască cu Homo sapiens acum cca. 45000 ani și a dispărut complet în urmă cu aproximativ 41030 – 39260 ani. Cel mai vechi genom Homo Sapiens reconstituit până acum aparține „Omului din Ust-Ishim” și arată că împerecherea cu Omul de Neanderthal s-a produs în urmă cu aproximativ 50000 – 60000 ani, o concluzie susținută și de Manot 1 – omul care a trăit alături de neanderthalieni.
Dacă interpretarea rezultatelor analizei genomului Oase 1 este corectă, cele două specii s-au împerecheat mai mult timp decât se credea până acum, până aproape de dispariția definitivă a Omului de Neanderthal. Pentru craniul Oase 2 nu s-a realizat analiza ADN, dar trăsăturile anatomice indică tot o încrucișare între neanderthalieni și oamenii moderni.
Peștera cu oase
Osemintele celui mai vechi om din Europa au fost găsite, recent, în Peștera cu Oase din județul Caraș-Severin, notează Agerpres.
Este vorba de craniul lui ''Vasile'', așa cum a fost numit de cei care l-au descoperit, dar și de maxilarul lui ''Ion'', despre care antropologii americani au certificat faptul că datează de acum aproape 40 mii de ani.
Mai exact, trei speologi amatori din Timișoara, Adrian Bilgăr, Ștefan Milota și Laurențiu Sarcina, au descoperit, în 2002, o grotă pe care au numit-o mai apoi 'Peștera cu Oase', datorită numărului mare de oase de animale fosile găsite aici.
Într-una dintre galerii însă, cei trei au găsit și un fragment dintr-o mandibulă umană, care mai avea încă cinci molari. Mandibula a fost preluată de către dr. Oana Teodora Moldovan, de la Institutul de Speologie 'Emil Racoviță' al Academiei Române, și a încredințat-o, pentru a fi datată cu carbon, renumitului antropolog american, Erik Trinkauss, de la Washington University din St. Luis.
Aici un întreg colectiv de cercetători au certificat faptul că mandibula are o vechime de 36 mii de ani carbonici, ceea ce înseamnă 40 mii de ani calendaristici, și că aparține celui mai vechi om fosil din Europa. Astfel, maxilarul este cu 2.000 de ani mai vechi decât osemintele descoperite în Spania și care, până acum, au fost considerate cele mai vechi din Europa.
Odată readusă mandibula în țară, cercetătorii români au stabilit că aceasta îi aparținea lui ''Ion', un adult în vârstă de 35 — 40 de ani. Această descoperire a reprezentat și punctul de plecare pentru un proiect amplu de cercetare științifică a grotei.
În acest fel, au mai fost descoperit și craniul unui adolescent între 14 și 16 ani, denumit mai apoi 'Vasile', dar și un os din zona tâmplei, denumit ''Maria''.
