S-au îngurgitat tone de proteine cu regimul Dukan, s-au eliminat glucidele cu regimul Atkins și chiar s-a pus toată încrederea în regimul 'paleolitic', al vânătorilor-culegători. Adoptarea unui regim este sortită eșecului, potrivit acestei cercetătoare care a publicat recent 'Secrets From The Eating Lab'.
Majoritatea persoanelor estimează că totul este o chestiune de voință și de self control, când, în realitate, schimbările biologice le împing spre o farfurie de 'Spaghetti alla Carbonara' după trei săptămâni în care au trăit numai cu salată verde și apă, a explicat Tracy Mann pentru The Washington Post.
Mai întâi, este o chestiune neurologică. Când se urmează un regim, creierul devine obsedat de mâncare, mai ales dacă pare apetisantă. Alimentele tentante 'capătă valoare'. Cu cât încercăm să rezistăm mai mult, cu atât ne este mai greu să o facem.
Apoi, metabolismul încetinește. Corpul începe să utilizeze caloriile în cel mai eficient mod posibil. Acesta poate fi un lucru bun pentru cine este pe cale de a muri de foame, dar este rău pentru cei care doresc doar să piardă din greutate, pentru că vor stoca respectivele calorii sub formă de grăsime.
Tracy Mann avertizează că schimbările biologice pe care le înregistrează corpul nu sunt singurele probleme. Oamenii își închipuie deseori că un regim se oprește la sfârșitul perioadei de restricție. Cercetătoarea vorbește însă despre o 'lună de miere' nutrițională, în cursul căreia ne simțim bine pentru că dieta noastră a fost încununată de succes. Din nefericire, acest moment este de fapt doar prima etapă a unui proces mai lung. 'Când pierd în greutate datorită unui regim, oamenii vorbesc despre succes. Dacă kilogramele revin, ei nu spun că este vina regimului, ci spun că ei sunt în cauză. Dar este fals', consideră cercetătoarea americană, potrivit agerpres.ro.
