”NUTRIŢIONISTUL, în România, este medicul specialist sau primar în specialitatea Diabet, Nutriţie, Boli Metabolice, numit adesea „diabetolog”. El are în îngrijire persoanele cu diabet zaharat, obezitate, dislipidemii şi alte boli metabolice, fiind singurul abilitat pentru efectuarea CONSULTULUI NUTRIŢIONAL. Acesta este un act medical complex, format din examen clinic, explorări antropometrice şi funcţionale specifice, pe baza cărora se face evaluarea stării de nuriţie şi, apoi, prescripţia nutriţională individualizată profilactică (în cazul persoanelor sănătoase) sau curativă.
PRESCRIPŢIA NUTRIŢIONALĂ este acea parte a consultului nutriţional, care implică o responsabilitate egală cu prescrierea farmacoterapiei din cadrul oricărei specialităţi medicale.
DIETETICIANUL din ţara noastră nu este medic, ci absolvent a Facultăţii de Nutriţie-Dietetică, cu durata de trei ani. Ca atare, el nu este abilitat pentru efectuarea consultului nutriţional şi, în consecinţă, nici pentru prescripţie nutriţională. Principala lui activitate constă în construirea dietelor, pe baza prescripţiei nutriţionale medicale. Dieteticienii sunt colaboratorii medicilor nutriţionişti, dar nu se pot substitui lor.
PSEUDONUTRIŢIONŞTII sunt aceia care nu intră în descrierile anterioare, dar care în mod abuziv se autointitulează: nutriţionişti, bionutriţionişti, consultanţi în nutriţie etc. Au parafă, deşi fără cod, şi acordă consultaţii de nutriţie. Cine sunt ei? Dacă au absolvit Facultatea de Medicină, profitând de anumite „calificări” nerecunoscute oficial, îşi permit să se autointituleze aşa cum am arătat. Aceste „calificări” sunt de tipul: cursuri pe internet sau cursuri loco-regionale de 1-2 zile, conduse de persoane care, la rândul lor nu sunt oficial recunoscute ca nutriţionişti. Dacă nu sunt medici, ci biologi sau de altă pregătire, lucrurile sunt şi mai grave. De ce se autointitulează nutriţionişti? Simplu. Pentru a atrage lumea, adică pe acei foarte mulţi interesaţi în Alimentaţia Sănătoasă. În lipsa elementelor necesare unei prescripţii nutriţionale este evident că sfaturile lor sunt ori incomplete ori greşite. Păgubiţii sunt cei care le acceptă. În felul acesta un act medical important cu consecinţe pe termen lung este transformat într-o afacere comercială intolerabilă.
SFATURI sau RECOMANDĂRI NUTRIŢIONALE se acordă de către orice medic, aparţinând oricărei specialităţi, având însă un caracter general, în cadrul optimizării stilului de viaţă. De regulă sunt menţionate sub forma de „regim igieno-dietetic” pe biletul de ieşire din spital sau pe rapoartele medicale. Sunt tot o componentă a unui act medical, dar nu a unui consult nutriţional.
O altă activitate extrem de importantă pentru sănătatea românilor este EDUCAŢIA NUTRIŢIONALĂ POPULAŢIONALĂ. Aceasta se referă la sfaturi cu caracter general, referitoare la alimentaţia sănătoasă care pot fi date în special de către nutriţionişti sau dieteticieni care au obligaţia, de fiecare dată, să îşi menţioneze calificarea: în scris, dacă este vorba de un text, sau informativ, în cazul emisiunilor Tv sau la radio. Orice informaţie nutriţională, publicată de pseudonutriţionişti, care semnează cu titlul de nutriţionişti, este un fals. Mass-media are un rol deosebit în educaţia nutriţională populaţională, dar dacă promovează mesajele eronate ale pseudonutriţioniştilor efectele sunt nefaste”, scrie medicul Nicolae Hâncu.
Avertismentul acestuia a fost publicat de nutriționistul Mihaela Bilic pe pagina sa de Facebook,
