Dacă doar unul din patru români crede că lucrurile merg într-o direcţie bună, 62% susţin contrariariul, ceea ce reprezintă o creştere cu 10 puncte procentuale fata de precedentul eurobarometru din luna martie.
Cu excepţia Marii Britanii, România are cea mai mare creştere a populaţiei care crede că lucrurile merg în direcţia greşită.
Sondajul a fost realizat în cele 28 de state membre ale Uniunii Europene în perioada 23 septembrie - 2 octombrie.
TOT MAI PUŢINI ROMÂNI VĂD LUCRURI ÎN BINE
- 25% din români cred că lucrurile merg în direcţia bună (-7)
- după Germania (-9), România cea mai mare scădere
- 62% din români cred că lucrurile merg în direcţia greşită (+10)
- după Marea Britanie (+14), România cea mai mare creştere
În privința modului în care românii văd integrarea în UE, lucrurile sunt nuanțate. O majoritate apropiată de media europeană, 61% dintre români (-3% faţă de octombrie 2016), consideră că România a beneficiat de statutul de membră UE, în timp ce 48% dintre români (-6% faţă de martie 2017) consideră că apartenenţa la UE este un lucru bun şi 32% (+2% faţă de martie 2017) consideră ca acest lucru nu este nici bun nici rău. 46% dintre români consideră că principalul beneficiu adus de UE este accesul la noi oportunități profesionale, se arată într-un comunicat de presă remis ŞTIRIPESURSE.RO.
În România, cei care consideră că vocea lor contează la nivelul UE sunt mai mulţi (42%, -3% faţă de martie 2017) decât cei care consideră că vocea lor contează în propria ţară (37%, -11% faţă de martie 2017). La nivelul întregii Uniuni Europene, 47% (+4% faţă de martie 2017) cred că vocea lor contează în UE şi 61% (-2% faţă de martie 2017) cred că vocea lor contează în propria ţară.
43% dintre români (+ 5% faţă de octombrie 2016; peste media UE de 33%, în creştere cu 8%) au o părere pozitivă despre Parlamentul European, iar 38% au o părere neutră. 60% dintre români îşi doresc un rol mai important pentru instituţie, faţă de 47% dintre europeni.
Majoritatea europenilor (55%) şi românilor (54%) au declarat că sunt interesați de alegerile europene din 2019.
Sursa: Kantar, Parlamentul European
