Într-un raport BNR din 2007 intitulat "Drumul către euro", guvernatorul Mugur Isărescu spunea: "România nu trebuie să-şi precipite aderarea la zona euro, întrucât ţara noastră are de recuperat decalaje importante. Intrarea în mecanismul ERM II (etapă în mecanismul de convergenţă n.r.) este proiectată pentru anul 2012, astfel încât trecerea la zona euro să poată avea loc la orizontul anului 2014".
Guvernatorul BNR punea totuşi o condiţie importantă pentru trecerea la euro în 2014: ca în întreaga perioadă premergătoare (2007-2014) să se înregistreze o "tendinţă semnificativă de îngustare a decalajelor în domeniul economiei reale".
Nu doar că această condiţie nu s-a realizat, dar prăpastia la nivelul puterii de cumpărare a românilor faţă de ceilalţi europeni s-a adâncit în ultimii ani. Singura "scuză" a guvernanţilor noştri este criza economică globală, care a întrerupt creşterea şi recuperarea decalajelor. Salariile din România sunt încă la mare distanţă de cele din Cehia, Polonia, Slovacia sau Ungaria, pentru a nu mai vorbi de ţările din zona euro.
Acum, România îşi propune să treacă la euro peste 5 ani: Guvernul a transmis Comisiei Europene noul program de convergenţă, pentru perioada 2014-2017, anunţându-i pe oficialii de la Bruxelles că angajamentul de adoptare a monedei euro "va deveni un obiectiv realizabil şi necesar" la data de 1 ianuarie 2019, potrivit Mediafax.
În acelaşi timp, într-un comunicat al Ministerului Finanţelor se arată că ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, a participat, marţi, la reuniunea Consiliului ECOFIN şi la reuniunea Consiliului Guvernatorilor Băncii Europene de Investiţii, de la Bruxelles, unde a anunţat că, pe baza progreselor realizate în privinţa convergenţei reale şi nominale, a evoluţiei reformelor structurale şi a perspectivelor solide de creştere economică, Guvernul a stabilit 1 ianuarie 2019 ca dată ţintă pentru aderarea României la zona euro.
Guvernul arată, în documentul transmis la Bruxelles, că programul de convergenţă ilustrează capacitatea României de a se încadra din anul 2015 în obiectivul bugetar pe termen mediu (OTM), reprezentând un deficit structural al bugetului general consolidat de 1% din PIB (care nu include însă ajutorul pentru cofinanţarea proiectelor din fonduri europene cu efecte pozitive pe termen lung asupra potenţialului de creştere economică şi nici situaţiile prevăzute în Tratatul privind stabilitatea, coordonarea şi guvernanţa în cadrul Uniunii).
Pe termen mediu, obiectivul specific al politicii bugetare este reprezentat de ajustarea în continuare a deficitului bugetar, ţintele planificate fiind de 2,2% din PIB în 2014, iar pentru perioada 2015-2017 de un deficit sub 2% din PIB (conform metodologiei ESA).
Guvernul arată că, din punct de vedere al convergenţei reale, evaluată prin decalajele faţă de media europeană a produsului intern brut pe locuitor exprimat prin puterea de cumpărare standard (PCS), România a progresat semnificativ în ultimii doi ani, situându-se în prezent la circa 54% faţă de media UE-28, comparativ cu 52,9% în 2012 şi 51,2% în 2011.
"Experienţa noilor state membre care au aderat la moneda euro evidenţiază că un astfel de obiectiv este realist în măsura în care raportul faţă de media UE a produsului intern brut pe locuitor depăşeşte 60%. În concordanţă cu evoluţiile economice explicitate în acest program, convergenţa reală a României va ajunge în anul 2018 la aproape 65%, existând perspectiva ca la orizontul anului 2020 produsul intern brut pe locuitor la PCS din România să reprezinte 70% din media europeană", apreciază Guvernul.
Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a declarat, marţi, că fixarea unui obiectiv ambiţios precum aderarea la zona euro în 2019 ar putea avea efecte benefice, de mobilizare a ţării, dar presupune o bună înţelegere a eforturilor din partea politicienilor, stabilirea unor termene intermediare clare şi consens larg politic şi social.
