Nu a știut la ce se bagă. Ce pachet exploziv preia premierul Dăncilă în plan economic

Viorica Dăncilă are nevoie de un ministru de Finanțe extrem de abil pentru a ține sub control "oala în fierbere" pe care aruncat-o în economie "revoluția fiscală" implementată peste noapte de guvernul anterior.

Nu este singurul cartof fierbinte pasat de Mihai Tudose noului premier, aterizat direct de la Bruxelles pe un fotoliu extrem de incomod în Palatul Victoria. Mai sunt pe listă: scumpirile în lanț, prăbușirea monedei naționale, scumpirea creditelor în lei, scăparea de sub control a deficitului comercial, dar și a celui bugetar.

Primul test al noului premier și al Guvernului Dragnea 3 va fi modul în care se aplică "revoluția fiscală", în contextul în care transferul contribuțiilor la angajați a creat haos nu numai în mediul de afaceri, ci și în rândul milioanelor de salariați și a celor cu venituri extrasalariale. Fiscul pare depășit de situație, deși dă asigurări că poate procesa mecanismul gigantic.

Cu câteva zile înainte de deadline-ul de depunere a celebrului formular 600, nici măcar experții fiscali nu sunt lămuriți cum se va aplica noul sistem de impunere pentru sutele de mii de români cu venituri din activități independente, din dividende sau dobânzi bancare.

O altă provocare uriașă pentru viitorul Guvern Dăncilă se referă la ținerea sub control a inflației care a spart toate barierele la început de an. Valul de scumpiri pare de neoprit și generează noi și noi căderi de piese în lanțul de domino din economie.

Potrivit INS, preţurile de consum au continuat să crească în luna decembrie din 2017, rata anuală a inflaţiei urcând la 3,3%, pe fondul scumpirii mărfurilor alimentare cu 0,44% şi a celor nealimentare cu 0,28%. La nivelul UE, România a înregistrat a treia cea mai mare inflație anuală din Europa în decembrie.

Scumpirea constantă a combustibililor împreună cu majorarea de 85% a rovinietelor pentru transportatori va genera prețuri mai mari în aval pe întreg lanțul economic.

Cotaţia petrolului a depăşit joi, 18 ianuarie, pragul psihologic de 70 de dolari pe baril şi a ajuns la cel mai mare nivel din ultimii trei ani. Nu mai e mult până când asta se va reflecta şi-n preţul carburanţilor.

La toate astea se adaugă și scumpirea masivă a creditelor în lei din ultimele luni. Românii cu rate la bănci plătesc deja sume mai mari cu 25-30%, ca urmare a exploziei ROBOR-ului.

Începutul de an a adus și o prăbușire a leului în raport cu moneda europeană. Banca Naţională a României (BNR) a anunţat, marţi 16 ianuarie, un curs de 4,6599 lei pentru un euro, în creştere cu 0,74% faţă de ziua precedentă, leul ajungând astfel la cea mai slabă valoare din istorie.

Provocarea este uriașă pentru viitorul minister de Finanțe în condițiile în care bugetul pe anul 2018 este creionat pe un curs nerealist de 4,55 lei/euro.

O altă temă grea pentru Guvernul Dăncilă va fi să onoreze promisiunea făcută anul trecut administrațiilor locale de a le acoperi de la bugetul de stat găurile create de scăderea impozitului pe venit de la 16 la 10%. Tot mai multe bugete locale sunt deja blocate ca urmare a majorărilor salariale făcute fără analize serioase în 2017, cu permisiune de la centru.

Erodarea puterii de cumpărare a românilor, care elimină rapid majorările modice de salarii acordate bugetarilor la începutul anului, va crea o presiune socială și mai mare decât am văzut în 2017, când protestele s-au ținut lanț.

Beneficiile traiului în economia cu cel mai puternic ritm de creştere din Uniunea Europeană ar putea să nu dureze pentru români, a avertizat recent Bloomberg într-un articol supraintitulat "Atunci când a avea cea mai rapidă creştere din UE nu te face mai bogat".

Ce restanțe are noul guvern