NOUL COD PENAL. Senatorii au adoptat, în acest sens, propunerea legislativă pentru abrogarea articolului 276 din Legea 286/2009 privind Codul Penal, care are ca iniţiatori mai mulţi parlamentari, majoritatea liberali, printre care Crin Antonescu, Victor Ciorbea, Sebastian Grapă, Ştefan Tomoioagă, Mihăiţă Calimente, Alina Gorghiu, George Scutaru, Petre Roman, Nini Săpunaru şi Radu Stroe.
Iniţiatorii au precizat, în expunerea de motive la proiect, că, având în vedere formularea acestui articol, declaraţiile oricărei persoane, cu atât mai mult cele apărute în mass-media, ar putea fi interpretate în orice moment ca fiind o presiune la adresa unui judecător sau a unui organ de urmărire penală, fapt care nu face decât să creeze posibilitatea pronunţării unor soluţii arbitrare care să aducă atingere libertăţii de exprimare.
Aceştia mai apreciază că această dipoziţie îngrădeşte libertatea de exprimare, instituind sancţiuni pentru o serie de fapte care fac parte din demersurile jurnalistice uzuale, în condiţiile în care rolul mass-media este acela de a culege informaţii şi de a realiza cercetări în orice domeniu şi a transmite ulterior aceste informaţii publicului.
"Astfel, având în vedere calitatea de principiu fundamental al oricărui stat democratic al libertăţii de exprimare, nu se justifică aplicarea sancţiunii închisorii pentru un delict de opinie", mai susţin semnatarii proiectului.
Articolul 276 din noul Cod penal, intitulat "Presiuni asupra justiţiei", precizează: "Fapta persoanei care, pe durata unei proceduri judiciare în curs, face declaraţii publice nereale referitoare la săvârşirea, de către judecător sau de organele de urmărire penală, a unei infracţiuni sau a unei abateri disciplinare grave legată de instrumentarea respectivei cauze, în scopul de a le influenţa sau intimida, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă".
Anterior, propunerea legislativă a primit raport favorabil, în unanimitate, din partea membrilor Comisiei juridice.
În cadrul dezbaterilor, senatorul PDL Nicolae Vlad Popa a declarat că nu despre "dezincriminare" este nevoie în acest caz, ci de o îmbunătăţire a textului.
El a arătat că din textul de lege ar putea fi eliminată prevederea referitoare la abaterile disciplinare, şi să rămână incriminate doar declaraţiile publice nereale privind săvârşirea unor infracţiuni cu privire la desfăşurarea anchetei, nu cu o infracţiune despre un alt domeniu.
"De exemplu, eu sunt cercetat şi fac afirmaţia că procurorul care mă interoghează sau mă cercetează a luat mită de la unul ca să mă bage în puşcărie. În tot sistemul judiciar, civilizat, există protecţia respectivă, pentru că altfel am avea de-a face cu o presiune", a spus Popa.
"În niciun caz o dezincriminare nu face bine, pentru că interpretarea este simplă. Se încearcă astfel ca toţi cei care vor să folosească o astfel de metodă pentru a intimida, să fie trimişi în Dreptul civil, adică dezincriminarea penală", a spus acesta, care a ţinut să sublinieze că nu presa este ţinta acestui articol din Codul Penal.
Senatorul PDL Emil Paşcan a afirmat că, în opinia sa, acest articol din Codul Penal este "unul absolut superflu".
"Nu împiedică nici astăzi, nimeni, un magistrat, să deschidă un proces atunci când se consideră calomniat sau insultat", a spus el, adăugând că orice persoană care este cercetată se va comporta subiectiv.
Preşedintele Comisiei de cultură, Georgică Severin (PSD), a afirmat în plenul Senatului că, după toate dezbaterile, inclusiv cu societatea civilă, se poate spune despre articolul 276 că nu a avut ca ţintă presa.
Potrivit acestuia, "ţinta acestui articol, aşa cum a fost el strecurat şi intrat în Codul Penal, a fost însăşi protejarea unui grup, protejarea unor persoane care încep să se simtă tot mai mult deasupra celorlalte puteri în stat".
"Nu cred că există vreun parlamentar care să nu fi întâlnit la audienţe cetăţeni, zeci, sute de cetăţeni, în decursul anilor, care să îşi exprime îndoiala faţă de actul de justiţie, faţă de onestitatea unor judecători. Nu putem să abandonăm obligaţia noastră de a apăra cetăţenii pe care îi reprezentăm", a spus Severin.
"De fiecare dată când cineva din CSM se simte deranjat convoacă Inspecţia Judiciară împotriva prim-ministrului, a unor miniştri, împotriva noastră, a parlamentarilor sau a unor simpli cetăţeni. Din câte îmi aduc eu aminte, Inspecţia Judiciară se referă la magistraţi, şi nu la civili, la reprezentanţii altor puteri", a adăugat Severin.
Severin a ţinut să vorbească şi despre "protecţia magistraţilor", precizând că are respect pentru acei magistraţi care îşi fac datoria şi mai caută şi probe, nu doar stenograme.
"M-am săturat de magistraţii magnetofon, care altceva nu ştiu, când vin în faţa instanţei. Ei sunt protejaţi de inamovibilitate, salarii imense, de MCV, de CSM şi de preşedinte. Haideţi să respectăm şi să ne apărăm cetăţenii", a comentat Severin.
În replică, senatorul PDL Nicolae Vlad Popa a spus că magistraţii au nevoie de o protecţie specială.
"Dumneavoastră vă gândiţi că acel magistrat trebuie protejat de stat pentru a fi independent şi pentru a da pedepse inclusiv împotriva unui fost prim-ministru? Credeţi dumneavoastră că este simplu să dai pedeapsă cu închisoare unui fost mare prim-ministru care mai este încă adulat de un partid? Pentru asta, pentru pericolul în care se află zi de zi, şi pentru că în toată lumea civilizată magistraţii sunt protejaţi, există texte care nu sunt îndreptate împotriva presei, ci a celor beneficiari ai unor astfel de ameninţări şi incriminări", a spus Popa.
Social-democratul Georgică Severin a ţinut la rândul său să comenteze, precizând că nu s-a referit nicio secundă la marea majoritate a magistraţilor oneşti şi cinstiţi.
"M-am gândit la acei magistraţi care îşi schimbă părarea cum bate vântul, care la completul de trei dă o părere şi la completul de cinci şi-o schimbă. (...) Sper ca în noua Constituţie să includem şi răspunderea materială. La fel cum medicul răspunde pentru tragedia pe care o provoacă, trebuie să răspundă şi un magistrat. Dar pentru ca aceste lucruri să se întâmple, trebuie să aibă curaj să o spună", a spus Georgică Severin.
Senatul a adoptat această propunere legislativă cu 107 voturi "pentru", 5 voturi "împotrivă" şi 10 abţineri, în calitate de primă Cameră sesizată, Camera Deputaţilor fiind forul decizional.
