Conform legii, candidaţii pentru funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte al CSM se pot înscrie şi în timpul şedinţei de plen de luni. Fiecare candidat trebuie să prezinte un proiect de management al instituţiei.
Conform ordinii de zi afişată pe site-ul consiliului, în cadrul şedinţei de luni, pe lângă alegerea noii conduceri a CSM, va fi prezentat şi raportul de activitate al instituţiei, dar fi stabilit şi calendarul privind alegerea membrului CSM care va fi reprezentant al tribunalelor.
Consiliul Superior al Magistraturii este condus de un preşedinte şi un vicepreşedinte care nu pot face parte din aceeaşi secţie. Astfel, dacă unul dintre ei face parte din secţia pentru judecători, celde-al doilea trebuie să fie procuror. Instituţia a fost condusă în 2013 de procurorul Oana Schmidt-Hăineală, în calitate de preşedinte, şi de judecătorul Adrian Bordea, drept vicepreşedinte.
În total, CSM este alcătuit din 19 membri. Astfel, în urma alegerilor organizate de adunările generale ale instanţelor şi parchetelor sunt aleşi de magistraţi nouă judecători şi cinci procurori.
De asemenea, din consiliu fac parte şi membrii de drept, respectiv ministrul Justiţiei, procurorul general al României şi preşedintele instanţei supreme. Acestora li se alătură un număr de doi reprezentanţi ai societăţii civile aleşi de Senat.
La alegerile pentru conducerea CSM pot participa doar cei nouă judecători şi cei cinci procurori.
Plenul Consiliului Superior al Magistraturiia luat act, în 10 decembrie 2013, de cererea lui Adrian Bordeade demisie din funcţia de vicepreşedinte al CSM, începând din 7 ianuarie, solicitarea fiind formulată pentru ca alegerea noului vicepreşedinte să poată avea loc la aceeaşi dată cu cea pentru preşedinte.
Judecătorul Adrian Bordea a fost ales vicepreşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii în şedinţa din 26 februarie2013.
Astfel, mandatul vicepreşedintelui a început la două luni distanţă faţă de cel al preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, întrucât Oana Schmidt Hăineală a fost aleasă la conducerea instituţiei în şedinta din 4 ianuarie 2013.
Dacă Bordea şi-ar fi dus mandatul până la capăt, ar fi trebuit organizate două sesiuni de alegeri în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, una pentru preşedinte, în prima şedinţă de plen a CSM din 2014, şi o alta la sfârşitul lunii februarie, pentru vicepreşedinte.
Alegerile de anul trecut pentru conducerea CSM au generat un scandal de proporţii.
În 4 ianuarie 2013 a avut loc prima şedinţă a Consiliului Superior al Magistraturii, Plenul urmând să aleagă preşedintele şi vicepreşedintele instituţiei în 2013. Pentru funcţia de preşedinte şi-au depus candidaturile "vicele" de atunci al CSM, procurorul Oana Schmidt Hăineală, şi judecătorul Mircea Aron. În urma intervievării celor doi, membrii CSM au decis, cu majoritate, să o aleagă pe Hăineală la şefia Consiliului.
În aceeaşi zi, fosta preşedintă a CSM, Alina Ghica, a candidat pentru funcţia de vicepreşedinte al CSM, însă membrii Plenului au hotărât să-i respingă candidatura. Imediat după acest moment, Secţia de judecători a CSM a solicitat revocarea hotărârii prin care Hăineală a fost aleasă la conducerea instituţiei, însă aceasta a fost respinsă de 11 dintre cei 18 membri.
Vocile contra "cuplului" Hăineală-Ghica la şefia CSM au reclamat că s-ar urmări doar o rocadă la conducerea Consiliului.
În condiţiile în care niciun alt judecător nu şi-a depus candidatura la postul de vicepreşedinte, Cristi Danileţ anunţa că vizează această funcţie. Şedinţa CSM a fost însă suspendată, mai mulţi membri părăsind sala, printre aceştia numărându-se chiar şi ministrul Justiţiei de la acea vreme, Mona Pivniceru.
Mai mult, Pivniceru a fost extrem de virulentă cu privire la acest subiect, două zile mai târziu, în 6 ianuarie, ea contestând alegerile de la CSM, într-o emisiune televizată. La mai puţin de 24 de ore de la declaraţiile făcute de Mona Pivniceru, Uniunea Naţională a Judecătorilor din România a transmis CSM o cerere prealabilă de revocare a deciziei prin care Oana Schmidt Hăineală a fost aleasă preşedinte al CSM. În replică, CSM-ul a arătat că alegerile au respectat normele legale.
Alegerile nu au fost însă punctul culminant al acestui scandal.
Adunarea Generală a Judecătorilor din cadrul Judecătoriei Râmnicu Vâlcea a declanşat în 7 ianuarie procedura de revocare din CSM a judecătorului Cristi Danileţ, întrucât, susţineau reprezentanţii instanţei, acesta "şi-a exercitat necorespunzător atribuţiile încredinţate ca membru al CSM". Ei argumentau că judecătorul a participat la o procedură netransparentă de alegere a conducerii consiliului.
În cadrul procedurii, 1.126 de judecători au votat pentru revocarea lui Danileţ, iar 324 au votat împotrivă sau s-au abţinut, potrivit Judecătoriei Râmnicu Vâlcea.
Un demers similar a fost început în 10 ianuarie, la Curtea de Apel Cluj, pentru revocarea din funcţia de membru al CSM a Alinei Ghica, reprezentant al Curţilor de Apel în Consiliu.
După centralizarea voturilor adunărilor generale ale judecătorilor din 13 curţi de apel din ţară din totalul de 16, Curtea de Apel Cluj anunţa că din cei 514 judecători cu drept de vot, au participat la şedinţa adunărilor generale 475 de judecători, din care 424 de judecători au votat pentru revocarea Alinei Ghica, 39 au votat împotrivă, 10 voturi au fost nule şi au existat două abţineri.
În 8 ianuarie, Pivniceru a avut o nouă ieşire publică la TV, în care a subliniat că CSM nu poate fi condus de un procuror şi că Oana Schmidt Hăineală ar trebui să îşi înainteze demisia.
Pe acest fond, CSM a anunţat că în 9 ianuarie urmează să fie organizate noi alegeri, pentru stabilirea vicepreşedintelui. Contestaţiile, însă, nu au încetat. Asociaţia Magistraţilor din România a cerut ca membrii CSM să-şi dea demisia, urmare a "lipsei de transparenţă de la alegeri". Oana Schmidt Hăineală a reacţionat, susţinând că nu vede niciun motiv pentru a-şi înainta demisia.
În 10 ianuarie, aproximativ 1.800 de procurori au semnat o declaraţie comună prin care susţineau că alegerea Oanei Schmidt Hăineală în fruntea CSM era în concordanţă cu dispoziţiile legale în vigoare. Ministerul Public menţiona că toţi procurorii din ţară au fost consultaţi şi au semnat o declaraţie comună.
Deznodământul a fost doar pe jumătate pe placul contestatarilor. Hăineală a rămas, Danileţ, nu. După aproape două luni, pe 26 februarie, judecătorul Adrian Bordea a fost ales în funcţia de vicepreşedinte al CSM, cu 16 voturi "pentru" şi o abţinere.
Totodată, judecătorii Cristi Vasilică Danileţ şi Alina Nicoleta Ghica au fost revocaţi în 26 februarie din funcţiile de membri ai CSM.
