Conform raportului, situația femeilor migrante, fără acte de identitate, este mai dificilă decât cea a bărbaților, pentru că ele se confruntă cu o discriminare dublă — din cauza genului și a statutului juridic.
Potrivit raportorului român, fără îndoială, sărăcia, lipsa securității juridice, a democrației din zonele de conflict, au determinat un val migratoriu, o vulnerabilitate pentru cetățenie și, în cadrul acesteia, vulnerabilitatea se accentuează în ceea ce privește femeile migrante fără acte de identitate.
"Suntem confruntați cu această realitate, care devine din ce în ce mai pregnantă, și a ignora înseamnă a tolera o forma de sclavie modernă, inacceptabilă pentru un spațiu modern ca UE. Raportul meu atrage atenția asupra riscurilor cu care sunt confruntate femeile care au condiția de migrant fără acte de identitate în țările membre ale UE. Riscurile sunt multiple și pornesc în primul rând de la lipsa unei situații juridice reglementate. (...) Deși nu avem o statistică a acestor persoane cu risc de vulnerabilitate, trebuie să găsim o soluție pentru a le identifica", a subliniat Norica Nicolai luni seara, cu prilejul dezbaterii raportului în plenul PE.
Documentul a fost salutat de eurodeputata democrat-liberală ELENA BĂSESCU.
"Salut raportul doamnei Nicolai și faptul că discutăm în premieră situația femeilor migrante fără acte. Problema lor este foarte delicată, deoarece nu beneficiază de niciun drept. (...) Se lovesc de o dublă discriminare. Pot deveni cu ușurință victime ale rețelelor de crimă organizată, de prostituție. În plus, aceste femei reprezintă cea mai vulnerabilă categorie din toate punctele de vedere, fiind în imposibilitatea de a cere ajutorul poliției, spitalelor, din cauza statutului lor", a argumentat Elena Băsescu, apreciind că statele membre trebuie să ia măsuri pentru asigurarea unui drept minim pentru această categorie de persoane și pentru a contribui la ameliorarea condițiilor de trai pentru femeile migrante.
Raportul a fost susținut totodată și de europarlamentarul social-democrat Viorica Dăncilă. Ea susține că această categorie de femei este confruntată cu dubla discriminare din cauza genului și a statutului juridic și, uneori, chiar cu tripla discriminare, atunci când este vorba despre statutul etnic al acestora.
"Li se refuză accesul la o locuință decentă, la serviciile de sănătate. (...) Este de datoria noastră să apărăm drepturile fundamentale ale imigranților și, mai ales, ale femeilor migrante, care trebuie protejate în conformitate cu legislația internațională. Felicit raportoarea pentru abordarea avută", a subliniat eurodeputata social-democrată.
Comisarul european pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziune, Laszlo Andor, a dorit să-i mulțumească raportoarei românce pentru inițiativa sa, care amintește că foarte multe femei migrante se găsesc într-o situație vulnerabilă și care pot suferi discriminări din cauza genului și a statului juridic.
"Trebuie să abordăm problema într-un mod complet și să încercăm să rezolvăm problema persoanelor cele mai vulnerabile. Respectarea drepturilor fundamentale trebuie asigurată în aplicarea tuturor politicilor de imigrare, și pentru a rezolva problema este nevoie de eforturi internaționale mai largi, cu implicarea unor instituții așa cum e Organizația Internațională a Muncii", a subliniat Laszlo Andor.
Raportul, adoptat pe 16 decembrie în Comisia pentru drepturile femeii și egalitatea de gen din Parlamentul European, evidențiază faptul ca femeile migrante sunt mai vulnerabile la abuzurile fizice, în general, dar cele fără acte de identitate sunt și mai vulnerabile, deoarece statutul lor juridic le pune într-o situație în care nu pot cere ajutorul poliției, al spitatelor sau al adăposturilor, iar cei care abuzează de ele cunosc acest fapt și exploatează situația.
Recomandările propuse în acest raport se concentrează pe trei aspecte principale.
Primul punct încurajează statele membre să despartă politicile de imigrare de sănătate, educație și de urmărirea penală a infracțiunilor comise împotriva migranților fără acte de identitate. Accesul la serviciile de sănătate fundamentale, educație și protecția integrității fizice sunt drepturi fundamentale, iar migranții fără acte de identitate au dreptul la acestea, în pofida statutului lor rezidențial și juridic.
Al doilea punct recomanda Comisiei ca, în cadrul viitoarelor revizuiri ale Directivei privind sancțiunile împotriva angajatorilor și ale Directivei privind returnarea, să consolideze protecția drepturilor fundamentale pentru migranții fără acte de identitate și în special pentru femeile migrante fără astfel de acte.
Al treilea punct acoperit de recomandările din raport se referă la situația din centrele de detenție, remarcând că deseori migranții sunt reținuți în condiții indecente, care pot provoca traumatisme psihologice, iar, în acest context, femeile migrante fără acte de identitate sunt deseori victime ale violenței fizice cu ocazia arestării și în timpul reținerii.
Documentul solicită tuturor statelor membre sa cerceteze cu atenție orice plângere privind violența fizică depusă de persoanele reținute și, în cooperare cu ONG-urile, să găsească alternative mai umane la centrele de detenție cu condiții carcerale.
Raportul încheie prin a solicita Comisiei Europene și statelor membre să sporească finanțarea ONG-urilor și a organizațiilor societății civile care lucrează cu migranții fără acte de identitate. Raportul a trecut cu 327 de voturi pentru și 303 împotrivă.
