"Ne dorim menţinerea acestei scheme de compensare-plafonare şi protejarea consumatorului român, casnic şi non-casnic. E foarte important să ai stabilitate când ai invazia Federaţiei Ruse în Ucraina, când ai conflict în Orientul Mijlociu, când ai perspectiva finalului de an. La finalul acestui an, ştiţi bine, acordul dintre Ucraina şi Rusia/Gazprom expiră practic şi există posibilitatea sistării acelor livrări de gaze. Deci, e o situaţie internaţională regională în dinamică rapidă, impredictibilă şi e foarte important ca România să-şi protejeze clienţii finali. Având în vedere reducerea preţurilor la gaze şi la energie electrică faţă de criza energetică, luăm în calcul anumite măsuri împreună cu ANRE - şi au fost discuţii tehnice cu ANRE şi cu Ministerul de Finanţe, cu ANAF, care nu urmăresc modificarea plafoanelor, ci o serie de alte măsuri care să ducă la noi scăderi ale facturilor la români. Deci, sub nicio formă facturile nu vor creşte, ele au şanse să scadă şi în următoarea săptămână vom promova un asemenea act normativ în Guvern, după ce obţinem toate avizele necesare. O săptămână - două...", a afirmat ministrul.
Acesta a adăugat că nu s-a pus problema scăderii plafoanelor.
"După cum ştiţi, avem o legislaţie care ne spune că în România preţurile la energie electrică şi gaze naturale sunt reglementate de schema de compensare-plafonare, o schemă valabilă până în martie 2025. Schema aceasta a asigurat şi subliniez, pentru că, din păcate, vedem în continuare ştiri care nu ţin cont de această realitate, schema a asigurat al 4-lea cel mai ieftin gaz din Uniunea Europeană, iar la energie electrică, e adevărat, suntem undeva la jumătatea clasamentului. Dar, când ne uităm pe bursă pe Piaţa Zilei Următoare, vedem că, de exemplu, ieri a fost o zi foarte bună pentru România, am avut al doilea cel mai ieftin preţ la energie electrică din toată Uniunea Europeană şi asta pentru că a bătut vântul, a bătut şi soarele, am avut condiţii prielnice şi cred că după Peninsula Iberică am fost pe locul doi la nivelul Uniunii Europene", a susţinut Burduja.
Întrebat care vor fi măsurile pe care Ministerul Energiei le pregăteşte împreună cu ANRE şi cu Ministerul Finanţelor, el a răspuns: "Veţi vedea când o să punem în transparenţă actul normativ, după discuţiile cu ANRE, cu ANAF, când ne închidem cu ele. Eu sper astăzi, luni, deci în cel mai scurt timp, veţi vedea forma finală a măsurilor. Nu vreau să anticipez pentru că pot fi speculate".
"Sunt variante prin care ţintim exact aceste evoluţii în piaţă, preţurile în scădere la energie electrică şi gaze naturale, deşi eu am mai spus şi în trecut şi aşa este: un furnizor nu-şi cumpără energia electrică, gazul natural, toată cantitatea necesară de pe bursă. Sunt contracte care vizează un orizont de timp mai lung şi atunci e normal să nu ne uităm doar la preţul de pe bursă când discutăm de preţul mediu de achiziţie pe care un furnizor îl are când cumpără energia electrică şi gazele naturale", a adăugat Sebastian Burduja.
Se prelungește schema de compensare
În ceea ce priveşte o posibilă prelungire a schemei de compensare-plafonare după luna martie 2025, şeful de la Energie a dat asigurări că etapa post-martie 2025 va fi pregătită, iar românii vor fi protejaţi de creşterile de preţ, în special cei vulnerabili.
"Mai avem un an până atunci (până la expirarea schemei - n. r.). V-am spus câteva evoluţii care sunt totuşi impredictibile în regiune. Vom vedea la momentul respectiv (dacă va fi prelungită - n. r.), dar şi înainte de asta, spre finalul acestui an, noi vom pregăti ce înseamnă etapa post-martie 2025, dar cu siguranţă românii vor fi protejaţi în faţa oricăror creşteri de preţuri, în special românii vulnerabili", a precizat el.
Jurnaliştii au vrut de asemenea să ştie dacă există posibilitatea ca în viitoarea schemă să beneficieze de compensări doar persoanele vulnerabile, aşa cum au cerut Fondul Monetar Internaţional şi Uniunea Europeană.
"Vedem din martie 2025, de fapt cu nişte luni de zile înainte, probabil 3 - 6 luni înainte. Vom analiza în ce măsură se pot ajusta aceste scheme, dar să ştiţi şi schema actuală ţine cont de faptul că atunci când ai venituri mai reduse ai un consum mai redus şi ai, de exemplu, la energie electrică 0,68 lei kilowatt-oră, faţă de 1,3 lei kilowatt-oră, cât înseamnă un consum de peste 300 de kilowaţi-oră pe lună. Deci, şi schema actuală ţine cont de profilul economic, socio-economic al fiecărui client în parte", a explicat şeful Ministerului Energiei.
Statul decontează sume mult mai mici către furnizori
Totodată, Sebastian Burduja a mai spus că diferenţa suportată de statul român s-a redus în mod substanţial faţă de perioada de vârf a crizei energetice, iar pentru că preţurile din piaţă au scăzut şi un furnizor cumpără mai ieftin astăzi gazul şi energia electrică înseamnă că vine la decontare cu sume mult mai mici.
"Puteţi să cereţi datele de la ANRE şi veţi vedea că pe segmentul casnic furnizorii au venit de prin august anul trecut cu zero sume la compensarea de către statul român. Deci, mecanismul în sine funcţionează. Important este că furnizorii se pot duce şi sub aceste plafoane şi ei se duc şi astăzi. Furnizorii la gaze, vă rog să vedeţi pe factura de acasă, în cazul meu e valabil şi mulţi români mi-au scris, mi-au trimis şi facturile dânşilor şi am putut să confirm cu ochii mei, au un preţ total, inclusiv TVA, de 0,28 lei, 0,29 lei kilowatt-oră, ceea ce e sub plafonul de 0,31 lei kilowatt-oră. Deci, diferenţa între preţul mediu de achiziţii al furnizorului şi aceste plafoane, deci preţul de la factură pe care îl văd românii, este tot mai mică şi în unele cazuri chiar a fost zero şi asta vă poate confirma ANRE. Operăm într-o competiţie, deci furnizorii se concurează unul pe altul şi atunci ei oferă preţuri sub plafonul maxim şi asta se întâmplă în piaţă. De aceea au venit furnizori cu preţul sub plafon. Dacă nu exista o concurenţă pentru clientul final s-ar fi dus toţi spre preţul maximal. O să vedeţi şi în noul act normativ o serie de măsuri complementare care vor pune în continuare presiune pentru scăderea facturilor la români. Dar, să fim cinstiţi, 5 milioane de gospodării din România plătesc factura la curent, în medie, 35 de lei. Este un cost rezonabil, chiar şi ţinând cont de nivelul de dezvoltare pe care România îl are", a mai menţionat acesta.
