Proiectul managerilor privaţi în companiile de stat s-a dovedit un eşec uriaş în ultimii ani. Principalul motiv: statul a intensificat ingerinţele politice, în loc să le stopeze.
Cei mai mulţi manageri profesionişti au abdicat în scurt timp de la recrutare, iar în locul lor au fost rebranduiţi foştii directori din companiile respective numiţi pe linie de partid.
"OUG 109/2011 a fost un șoc semnificativ pentru elitele politico-industriale care controlau întreprinderile de stat", se arată într-un într-un Raport de evaluare a implementării OUG.
În raport se constată mai multe minusuri ale actualei legislaţii: "Nu există o instituție responsabilă în mod clar de monitorizarea generală a implementării Ordonanței. Nu există termene limită sau sancțiuni aplicate pentru nerespectare. Agenții de implementare nu au stimulentele corespunzătoare pentru a favoriza implementarea. Din contra, este posibil că ministerele de resort să fie interesate mai degrabă de menținerea situației actuale".
În România există un numar foarte mare de intreprinderi de stat (IS). Conform datelor centralizate la nivelul Ministerului Finantelor Publice pentru sfarsitul lunii iunie 2014, autoritatile centrale si locale detin participatii majoritate in 1525 de intreprinderi, dintre care 235 sunt inactive.
Dintre acestea, 247 IS (intreprinderi de stat) sunt subordonate diferitelor institutii din administratia centrala si 1051 de intreprinderi active in portofoliul administratiilor locale, potrivit Hotnews.ro.
Ce modificări propune Ministerul de Finanţe
Ministerul Finantelor vrea sa amendeze legea privind guvernantei corporatiste a companiilor de stat, propunând o serie de amendamente la OUG 109 prin care sa readuca pe linia de plutire sectorul firmelor de stat. Proiectul de lege poate fi consultat aici
- Se introduce o Scrisoare de așteptări – document formal de lucru, prin care autoritatea publică tutelară, în consultare cu orice acţionari reprezentând, individual sau împreună, 10% din capitalul social al IS stabilește pentru o perioadă de 4 ani performanțele așteptate de la organele de administrare și conducere ale întreprinderii publice.
- Se introduc, de asemenea, o scrisoare de intenţie, un plan de administrare de maxim 4 ani şi contracte de mandat pentru toţi cei numiţi în funcţii executive la consucerea întreprinderilor publice.
- Este obligatorie reflectarea cerințelor din scrisoarea de așteptări în indicatorii de performanță financiari și nefinanciari ce constituie anexă la contractul de mandat;
- Membrii consiliului de administraţie nu pot face parte din mai mult de 3 consilii de administraţie ale întreprinderilor publice. Autoritatea publică tutelară poate stabili un număr mai mic de consilii de administraţiedin care un membru desemnat al unei întreprinderi publice poate face parte
- În cazul regiilor autonome cu un număr de peste 500 de angajaţi, selecţia este efectuată obligatoriu de un expert independent, persoană fizică sau juridică specializată în recrutarea resurselor umane, ale cărui servicii sunt contractate de autoritatea publică tutelară, în condiţiile legii
- Remuneraţia membrilor executive ai consiliului de administraţie este format dintr-o indemnizaţie fixă lunară care nu poate depăşi de 6 ori media pe ultimele 12 luni a câştigului salarial mediu brut lunar pe ramura de activitate şi dintr-o component variabilă. Această componentă variabilă va avea la bază indicatorii de performanță financiari și nefinanciari, negociați și aprobați de autoritate
- Ministerul Finanţelor Publice acţionează atât ca autoritate publică tutelară, cât şi ca instituţie de monitorizare. În calitate de instituţie de monitorizare, Ministerul Finanţelor Publice va supraveghea implementarea prezentei ordonanţe de urgenţă de către autorităţile publice tutelare şi de către întreprinderile publice.
