Nimeni nu a răspuns în fața Justiției pentru ce s-a întâmplat în urmă cu trei ani, când zeci de mii de oameni, mulți veniți din toate țările lumii la protestul Diasporei au strigat din Piața Victoriei împotriva guvernării PSD și a cabinetului condus atunci de Viorica Dăncilă. Protestul din 2018 venea după un an de adunări zilnice în fața Guvernului, în urma modificării legilor justiției de către PSD.
Manifestația pașnică a celor peste 100.000 de oameni în care se cerea demisia guvernului PSD s-a încheiat însă dramatic la finalul zilei de 10 august 2018, după mai multe incidente raportate între jandarmi și oamenii din fața Guvernului și după intervenția în forță cu tunuri cu apă și gaze lacrimogene, dar și lovirea protestatarilor de către forțele de ordine. Mitingul a degenerat și după infiltrarea printre protestatarii pașnici a unor „grupuri violente și galerii ale unor echipe de fotbal”. Imagini cumplite cu protestatari bătuți și răniți au fost difuzate la televiziunile din țară în timpul intervenției jandarmilor, preluate ulterior de publicații și televiziuni din toată lumea. Aproape 500 de persoane au avut nevoie de intervenții medicale, iar 70 au fost spitalizați din cauza substanțelor folosite de jandarmi.
„Ieșim în stradă să cerem pedepsirea vinovaților pentru represaliile din 10 august 2018, printr-o anchetă corectă, reală, în spiritul și litera legii și care să aibă o durată rezonabilă de timp! Au trecut trei ani de când manifestaţia paşnică din 10 august 2018 - Piaţa Victoriei a fost spulberată cu violenţă de către autorităţile statului, cu ajutorul Jandarmeriei Române, încălcând drepturile cetăţenilor care îşi manifestau în stradă nemulţumirea cu privire la modificările legislative din domeniul Justiţiei. Diasporenii veniţi să protesteze în ţară au fost trataţi de către statul român cu gaze, bastoane, calomnii şi manipulările de la televizor", afirmă organizatorii protestului în mesajul postat pe Facebook de „Corupția ucide”. Protestul este organizat de 11 ONG-uri și asociații față de tergiversarea dosarului care anchetează capii Jandarmeriei, acuzați de reprimarea violentă a mitingului Diasporei din 10 august 2018.
"Sebastian Cucoş, Cătălin Sindile, Laurenţiu Cazan, şefii Jandarmeriei care au executat represaliile, cât şi colonelul Paraschiv - “dirijorul”- nu au fost pedepsiţi pentru violenţele pe care le-au săvârşit în stradă. Lui Carmen Dan, ministrul de Interne de pe atunci, nu i-a fost atribuită nicio pedeapsă pentru folosirea Jandarmeriei ca armă în razboiul pe care îl purta puterea cu protestatarii. Legatura cu Liviu Dragnea nici măcar nu a fost stabilită de către anchetatori. (...)
Astăzi, dosarul #10august este redeschis, iar tergiversarea lui a dus la anularea şi distrugerea unor probe care nu mai pot fi recuperate. Acesta se va întoarce la procurorii militari unde istoria ne-a învăţat că ajung să zacă dosare istorice chiar şi decenii întregi (Ex: Mineriade, Revoluţie). Ieşim în stradă să cerem pedepsirea vinovaţilor pentru represaliile din 10 august 2018, printr-o anchetă corectă, reală, în spiritul şi litera legii şi care să aibă o durată rezonabilă de timp!", au mai transmis organizatorii protestului.
Odiseea „Dosarului 10 august 2018”
In dosarul violentelor de la mitingul din 10 august 2018 din Piata Victoriei, Parchetul General a anuntat, pe 21 septembrie 2018, ca seful Jandarmeriei Romane, Catalin Sindile, adjunctul acestuia, Sebastian Cucos, si Mihai Chirica, secretar de stat in Ministerul de Interne, sunt urmariti penal pentru complicitate la abuz in serviciu si complicitate la participatie improprie la purtare abuziva in forma continuata.
Dosarul 10 august se află în continuare pe masa procurorilor de la Parchetul General. În iulie a fost clasat, apoi fosta șefă DIICOT Giorgiana Hosu a infirmat ordonanța de clasare.
Reamintim că în acest an, pe 2 martie, cererea DIICOT de redeschidere a urmăririi penale în Dosarul 10 august a fost respinsă de Tribunalul Bucureşti. Decizia era definitivă la acel moment. Două zile mai târziu, preşedintele Klaus Iohannis a cerut ministrului Justiţiei Stelian Ion să explice urgent cum s-a ajuns în situaţia ca dosarul care vizează evenimentele din 10 august 2018 să fie clasat.
Curtea de Apel Bucureşti a decis, în 16 aprilie, redeschiderea Dosarului 10 august, admiţând plângerea lui Ioan Crăciuneanu, unul dintre protestatarii agresaţi de jandarmi. Acesta a fost bruscat și rănit la picior de o grenadă fumigenă, în timpul intervenției violente a forțelor de ordine din 10 august 2018.
Ioan Crăciuneanu, protestatar 10 August: „Îmi voi urma plângerile și vreau să-i trag la răspundere și pe oamenii politici”
Procurorii au redeschis atunci urmărirea penală împotriva foştilor şefi ai Jandarmeriei: Sebastian Cucoş, Cătălin Sindile şi Laurenţiu Cazan.
Se redeschide dosarul 10 August. Sebastian Cucoş, Cătălin Sindile şi Laurenţiu Cazan, anchetați din nou
Decizia magistraţilor a desfiinţat ordonanţa nr. 2122/D/P/2019 din 26 iunie 2020 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism în privinţa solutiilor de:
* clasare a cauzei sub aspectul săvârşirii de către suspecţii Cazan Laurenţiu Vaşentin, Chirică Mihai Dan, Cucoş Gheorghe Sebastian şi Sindile Ionuţ-Cătălin a infracţiunilor de abuz în serviciu prev. de art. 297 alin.1 Cod penal, participaţie improprie la purtare abuzivă prev.de art. 52 alin. 3 Cod penal rap. la art. 296 alin. 2 Cod penal cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal, participaţie improprie la fals intelectual prev.de art. 52 alin. 3 Cod penal rap. la art. 321 alin. 1 Cod penal, participaţie improprie la uz de fals prev.de art. 52 alin. 3 Cod penal rap. la art. 323 Cod penal, complicitate la abuz în serviciu prev de art. 48 alin. 1 Cod penal rap. la art. 297 alin. 1 Cod penal şi complicitate la participaţie improprie la purtare abuzivă prev.de art. 48 alin. 1 Cod penal cu referire la art. 52 alin. 3 Cod penal rap. la art. 296 alin. 2 Cod penal cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal,
* clasare a cauzei sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de participaţie improprie la fals intelectual prev. de art. 52 alin. 3 rap. la art. 321 alin. 1 Cod penal şi participaţie improprie la uz de fals prev art. 52 alin. 3 rap. la art. 323 Cod penal,
* clasare a cauzei sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de complicitate la abuz în serviciu prev de art. 48 alin. 1 rap. la art. 297 alin. 1 Cod penal, respectiv complicitate la participaţie improprie la purtare abuzivă prev. de art. 48 alin. 1 Cod penal cu ref. la art. 52 alin. 3 Cod penal rap. la art. 296 alin. 2 Cod penal cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal,
* clasare a cauzei sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de favorizarea făptuitorului, prev. de art. 269 cod penal, fals intelectual, prev. de art. 321 Cod penal şi uz de fals prev. de art. 323 Cod penal.
Decizia pronunţată de judecătorul Ghita Ciprian Alexandru este definitivă.