Apărătorii lui Iordache au spus că acesta ar fi vrut să se împace cu cele două părţi civile, însă acest lucru nu a fost posibil din cauza cadrului legal, întrucât potrivit articolului 159 din Codul de procedură penală, părţile implicate în dosar se pot împăca până la momentul citirii actului de sesizare a instanţei. În acest context, avocaţii omului de afaceri au ridicat excepţia de neconstituţionalitate a acestui articol.
Tot la termenul de luni, avocaţii lui Iordache au cerut înlocuirea măsurii arestului la domiciliu cu cea a controlului judiciar, fapt considerat "nefiresc" de către procurorul DNA, în condiţiile în care magistraţii Curţii de Apel au decis, în urmă cu mai puţin de o lună, înlocuirea arestului cu arestul la domiciliu.
Tribunalul Bucureşti ar urma să se pronunţe cu privire la cererea de sesizare a Curţii Constituţionale şi la cea de înlocuire a arestului la domiciliu cu măsura controlului judiciar.
În 5 mai, Curtea de Apel Bucureşti a decis definitiv ca omul de afaceri Nelu Iordache, care se afla în detenţie de circa un an şi cinci luni în dosarul în care este acuzat că a deturnat fonduri europene pentru primul tronson din autostrada Nădlac-Arad, să fie judecat în stare de arest la domiciliu.
Curtea de Apel Bucureşti a admis atunci solicitarea de înlocuire a măsurii preventive, după ce Tribunalul Bucureşti a respins această cerere în mai multe rânduri.
Iordache se afla în arest din 2 decembrie 2012.
În 26 aprilie 2013, Nelu Iordache, administratorul firmei Romstrade, a fost trimis în judecată în dosarul privind deturnarea fondurilor pentru primul tronson din autostrada Nădlac - Arad, de aproximativ 22 de kilometri, fiind acuzat de delapidare, fals în înscrisuri, spălare de bani şi înşelăciune.
